> ## Content Index
> Fetch the complete content index at: https://educromania.org/llms.txt
> Use this file to discover other available public pages before exploring further.

# Studiu ANCOM: 65% au întâlnit fraude sau conținut înșelător online. Ce poate face educația digitală
- URL: https://educromania.org/studiu-ancom-fraude-online-educatie-digitala-2026/
- Published: 2026-11-08T08:10:00.000Z
- Updated: 2026-11-08T08:09:59.000Z
- Description: Aproape două treimi dintre utilizatorii intervievați într-un studiu ANCOM declară că au fost expuși fraudelor sau conținutului înșelător. Ce rol au educația digitală, școala și părinții?
- Author: Relu Ion
- Tags: Analize, ANCOM, Educație digitală, Siguranță online, Dezinformare, Inteligență artificială, Copii și adolescenți

**Aproape două treimi dintre utilizatorii intervievați într-un studiu ANCOM declară că au fost expuși fraudelor sau conținutului înșelător pe internet. Deepfake-urile, informațiile false și protecția insuficientă a copiilor ridică o întrebare importantă: cât de pregătiți suntem să recunoaștem riscurile din mediul digital?**

Internetul este un spațiu obișnuit pentru informare, comunicare, învățare și divertisment. Îl folosim pentru a căuta explicații, pentru a păstra legătura cu familia sau pentru a accesa servicii. Dar aceeași infrastructură permite distribuirea rapidă a informațiilor false, imitarea identității unor persoane și răspândirea tentativelor de fraudă.

Un studiu publicat de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), la 2 noiembrie 2026, arată dimensiunea percepută a acestor riscuri în rândul utilizatorilor români de platforme online.

Dincolo de cifre, rezultatele readuc în discuție o problemă esențială: accesul la tehnologie nu înseamnă automat și capacitatea de a o utiliza în siguranță.

## Două treimi dintre respondenți au întâlnit conținut înșelător sau fraude

Potrivit cercetării ANCOM, 65% dintre respondenți declară că au întâlnit în ultimele 12 luni cel puțin o formă de fraudă sau conținut înșelător online.

Printre situațiile raportate se numără:

- **51%** – conținut cu dezinformare și informații false;
- **38%** – deepfake-uri sau conținut fals generat cu inteligența artificială;
- **33%** – conturi false și imitarea identității unor persoane sau instituții;
- **31%** – tentative de obținere frauduloasă a datelor personale, inclusiv phishing.

Procentele descriu categorii de experiențe care se pot suprapune și nu trebuie adunate.

În același timp, numai 52% dintre respondenți consideră că sunt suficient de informați despre riscurile utilizării platformelor online.

Această diferență este relevantă. Utilizatorii pot întâlni frecvent conținut suspect fără să aibă întotdeauna instrumentele necesare pentru a-i evalua credibilitatea.

Este importantă însă o precizare: studiul măsoară experiențe declarate de participanți. Procentul de 65% nu înseamnă că două treimi dintre utilizatori au fost victime confirmate ale unor fraude sau că au suferit pierderi financiare.

## Inteligența artificială face verificarea mai importantă

Una dintre constatările importante ale studiului este faptul că 38% dintre respondenți declară că au întâlnit deepfake-uri sau conținut fals generat cu inteligența artificială.

Instrumentele AI pot produce imagini, înregistrări audio și materiale video care par autentice. Unele sunt realizate în scopuri creative sau educaționale, în timp ce altele pot fi utilizate pentru manipulare, dezinformare sau fraudă.

Problema nu este simpla utilizare a inteligenței artificiale, ci posibilitatea de a prezenta un material fabricat sau modificat drept o dovadă reală.

O înregistrare în care o persoană cunoscută pare să recomande un produs nu dovedește, prin ea însăși, că recomandarea este autentică. Nici o imagine distribuită de mii de ori nu devine credibilă doar prin popularitate.

În acest context, verificarea informațiilor nu se mai poate baza exclusiv pe ceea ce vedem sau auzim.

Trebuie să ne întrebăm cine a publicat materialul, care este sursa originală, dacă informația poate fi confirmată independent și dacă există indicii privind manipularea.

Această schimbare explică de ce educația digitală trebuie să includă și înțelegerea modului în care inteligența artificială produce conținut.

## Copiii și adolescenții petrec mult timp online. Dar timpul nu spune întreaga poveste

Datele ANCOM arată că adolescenții cu vârste între 14 și 17 ani petrec, în medie, aproape trei ore zilnic pe rețelele sociale.

Pentru aceeași categorie de vârstă, timpul mediu petrecut pe internet ajunge la aproximativ cinci ore și jumătate pe zi.

Aceste cifre descriu intensitatea utilizării mediului digital, dar nu demonstrează, singure, existența unor efecte negative asupra copiilor.

Contează și ce activități desfășoară online, ce informații primesc, cum interacționează cu ceilalți și dacă știu unde să ceară ajutor atunci când întâlnesc situații problematice.

Un adolescent poate utiliza internetul pentru învățare, colaborare sau exprimare creativă. În același timp, poate întâlni reclame înșelătoare, mesaje suspecte ori conținut manipulator.

De aceea, discuția despre siguranța digitală nu ar trebui redusă exclusiv la numărul de ore petrecute în fața ecranului.

Este la fel de importantă dezvoltarea capacității de a înțelege, evalua și utiliza responsabil informația.

## Părinții consideră utile instrumentele de protecție, dar puțini le folosesc

Studiul ANCOM evidențiază o diferență între percepția utilității instrumentelor de protecție și utilizarea lor efectivă.

În timp ce 70% dintre respondenți consideră utile funcțiile de control parental și setările de siguranță, numai 34% dintre părinți declară că limitează timpul de acces, utilizează controlul parental sau monitorizează conținutul accesat de copii.

În schimb, 50% dintre părinți spun că discută direct cu copiii despre siguranța online, fraude, hărțuire și protecția datelor personale.

Conversația este importantă, dar nu trebuie privită ca o alternativă obligatorie la măsurile tehnice. Cele două abordări se pot completa.

Un copil care înțelege de ce nu trebuie să ofere date personale unui necunoscut sau de ce este necesar să verifice o solicitare suspectă dobândește o competență utilă și în afara mediului digital.

La rândul lor, setările de confidențialitate și instrumentele de protecție pot reduce anumite riscuri, fără să elimine nevoia de dialog și educație.

## Ce ar trebui să învețe copiii la școală despre informațiile online?

Educația digitală nu se limitează la folosirea calculatoarelor, a aplicațiilor sau a platformelor educaționale.

UNESCO promovează alfabetizarea media și informațională ca ansamblu de competențe necesare pentru accesarea, evaluarea critică și utilizarea responsabilă a informațiilor. Aceste competențe devin tot mai importante odată cu răspândirea instrumentelor AI.

În școală, ele pot fi dezvoltate prin exerciții practice, integrate în activitățile de învățare.

De exemplu, elevii pot compara două materiale despre același eveniment, identifica sursa unei afirmații și verifica dacă o imagine este prezentată în contextul corect.

Pot analiza felul în care un titlu alarmist încearcă să atragă atenția sau pot discuta despre diferența dintre o opinie, o informație verificabilă și un mesaj publicitar.

Un exercițiu simplu poate începe cu trei întrebări:

**Cine spune? Pe ce dovezi se bazează? Unde pot verifica?**

Inițiativa europeană Better Internet for Kids recomandă dezvoltarea gândirii critice, discutarea emoțiilor provocate de conținutul înșelător și încurajarea copiilor să pună întrebări.

Aceste deprinderi nu sunt utile doar pentru evitarea fraudelor. Ele contribuie și la formarea unor cetățeni capabili să participe informat la viața publică.

## Siguranța digitală nu poate fi responsabilitatea exclusivă a utilizatorului

Educația reprezintă o componentă importantă a protecției online, dar nu poate înlocui responsabilitățile platformelor digitale și ale instituțiilor competente.

Utilizatorii au nevoie de mecanisme accesibile pentru raportarea conținutului ilegal, setări de confidențialitate ușor de înțeles și informații clare despre riscuri.

Potrivit studiului ANCOM, 79% dintre respondenți știu că pot raporta conținutul ilegal direct pe platformele online.

Cunoașterea acestei posibilități reprezintă un punct de plecare. Rămâne important ca procedurile de raportare să fie ușor de folosit, iar utilizatorii să înțeleagă ce situații pot sesiza.

În paralel, școlile, familiile și organizațiile educaționale pot contribui la formarea unor obiceiuri de verificare, protecție a datelor și comunicare responsabilă.

Nu este suficient să le cerem oamenilor să fie atenți. Este necesar să le oferim instrumentele prin care pot recunoaște riscurile și pot lua decizii informate.

## De la accesul la internet la capacitatea de a judeca informația

Studiul ANCOM nu demonstrează că lipsa educației digitale este cauza fraudelor sau a expunerii la dezinformare. El oferă însă date relevante despre experiențele utilizatorilor și despre nivelul de informare pe care aceștia consideră că îl au.

Interpretate împreună, rezultatele susțin necesitatea unei discuții mai ample despre competențele digitale.

O societate conectată nu este automat și o societate pregătită să recunoască manipularea.

Dezvoltarea educației digitale în școli, susținerea părinților și formarea continuă a adulților pot contribui la reducerea vulnerabilităților, alături de măsuri eficiente de protecție și responsabilizare a platformelor.

Obiectivul nu ar trebui să fie neîncrederea generalizată în informațiile online, ci capacitatea de a le evalua cu discernământ.

**Într-un mediu digital în care conținutul poate fi creat și distribuit aproape instantaneu, abilitatea de a verifica înainte de a crede sau distribui devine o competență fundamentală.**

## Surse și metodologie

- [ANCOM – Studiu privind utilizarea platformelor online, comunicat din 2 noiembrie 2026](https://www.ancom.ro/despre-noi/media/comunicate-de-presa/studiu-ancom-2-din-3-utilizatori-considera-ca-au-fost-expusi-fraudelor-sau-continutului-inselator-in-mediul-online/?ref=educromania.org)
- [UNESCO – Media and Information Literacy](https://www.unesco.org/en/communication-information/priorities/media-information-literacy?ref=educromania.org)
- [Better Internet for Kids – Understanding mis- and disinformation](https://better-internet-for-kids.europa.eu/en/learning-corner/parents-and-caregivers/understanding-mis-and-disinformation?ref=educromania.org)

Cercetarea ANCOM a fost realizată prin interviuri online (CAWI), în perioada 4 august – 1 septembrie 2026, pe un eșantion de 1.450 de respondenți care utilizaseră platforme online în ultimele 12 luni și participaseră la decizia de utilizare a acestora. Rezultatele descriu răspunsurile participanților, nu constituie o verificare independentă a fiecărei experiențe raportate.

---

*Material realizat cu asistența inteligenței artificiale (AI), verificat, editat și aprobat de un redactor uman.*

© Asociația EDUC 2026