Deși legislația din România obligă autoritățile publice să consulte copiii în legătură cu deciziile care îi privesc, participarea acestora rămâne limitată. Un raport publicat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE), la 29 octombrie 2026, arată că numai 27 dintre cele 237 de administrații locale care au răspuns cercetării au raportat organizarea unor consultări anuale conforme cerințelor legale. Studiul evidențiază diferența dintre recunoașterea formală a drepturilor copiilor și aplicarea acestora în comunitățile locale.
Ce a analizat studiul CRPE
Raportul „Decizii despre copii, fără copii. Participarea copiilor la deciziile publice locale în România: între obligații legale și practică foarte limitată” examinează modul în care autoritățile locale implică minorii în luarea deciziilor publice.
Pentru realizarea cercetării, CRPE a transmis solicitări de informații publice către toate cele 319 orașe și municipii din România, în perioada mai–octombrie 2026. Au fost primite 237 de răspunsuri, în timp ce 82 de autorități nu au răspuns.
Analiza vizează în principal participarea copiilor cu vârste între 14 și 18 ani, dar include și mecanisme dedicate tinerilor cu vârste între 14 și 35 de ani.
Concluzia centrală este că existența unui cadru legislativ nu garantează, de una singură, participarea efectivă a copiilor la deciziile care le influențează viața.
Consultarea copiilor rămâne o excepție
Datele prezentate de CRPE conturează o situație îngrijorătoare privind aplicarea legislației:
- 11,4% (27 din 237) dintre autoritățile locale respondente au raportat organizarea consultărilor anuale cu copiii, conform cerințelor Legii nr. 295/2024.
- 16,7% (39 din 234) au raportat alte forme de consultare a copiilor în ultimii trei ani.
- 12,3% (28 din 228) au declarat că dispun de consilii consultative pentru copii sau tineri.
- 32% (73 din 228) au raportat forme de sprijin financiar pentru proiecte destinate copiilor și tinerilor.
Dintre cele 28 de localități care au menționat existența unor structuri consultative, numai cinci au raportat consilii dedicate exclusiv copiilor.
Procentele se referă la autoritățile care au oferit răspunsuri valide la fiecare întrebare, nu la toate localitățile din România.
Ce prevede legea și ce se întâmplă în practică
Legea nr. 295/2024, care completează Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, introduce obligații explicite privind consultarea copiilor cu vârste între 14 și 18 ani.
Începând cu anul 2025, autoritățile publice trebuie să organizeze anual cel puțin o sesiune de consultare cu copiii. Legislația prevede și mecanisme dedicate participării acestora, desemnarea unor persoane responsabile și publicarea informațiilor privind oportunitățile de implicare.
Cu toate acestea, cercetarea CRPE indică o implementare redusă a acestor obligații.
O problemă suplimentară o reprezintă lipsa unor mecanisme clare de monitorizare a aplicării legislației și de evaluare publică a rezultatelor consultărilor.
Participarea la activități școlare nu înseamnă automat consultare
Una dintre observațiile relevante pentru sistemul educațional privește confuzia dintre informarea copiilor și consultarea lor efectivă.
Potrivit raportului, unele administrații locale au prezentat drept exemple de consultare vizite la primărie, campanii de informare, evenimente recreative sau activități desfășurate în cadrul programelor „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”.
Aceste activități pot contribui la educația civică și la familiarizarea elevilor cu instituțiile publice. Totuși, ele nu reprezintă automat procese de consultare.
Consultarea reală presupune ca elevii să poată exprima opinii, să formuleze propuneri și să primească informații despre modul în care contribuțiile lor au fost analizate.
De exemplu, atunci când o administrație locală intenționează să amenajeze un parc, să modifice infrastructura din jurul școlilor sau să dezvolte servicii pentru adolescenți, copiii pot fi implicați în identificarea problemelor și formularea soluțiilor.
Diferența esențială este aceea dintre participarea la o activitate organizată de adulți și posibilitatea de a influența o decizie publică.
Există și exemple de participare
Raportul menționează câteva inițiative locale prin care autoritățile au încercat să implice copiii și tinerii în procesele decizionale.
La Timișoara, programul-pilot „Timișoara Decide!”, desfășurat în 2025 și dedicat liceelor, a implicat elevii în propunerea și promovarea unor proiecte finanțate din fonduri publice.
La Alba Iulia, pregătirea programului „Capitala Tineretului din România 2026” a inclus sondaje în licee, consultări și ateliere de lucru.
Astfel de exemple arată că participarea poate fi organizată prin instrumente diferite: chestionare, întâlniri cu reprezentanții administrației, ateliere participative sau mecanisme de bugetare participativă.
Totuși, existența unor inițiative punctuale nu înlocuiește necesitatea unor proceduri permanente și accesibile tuturor copiilor.
Ce înseamnă rezultatele pentru școli și educația civică
Constatările CRPE ridică o întrebare importantă pentru educație: în ce măsură elevii învață să participe la viața democratică prin experiențe concrete, nu doar prin informații teoretice?
Școala poate avea un rol important în dezvoltarea competențelor civice, prin consiliile elevilor, dezbateri, proiecte comunitare și colaborări cu administrația locală.
Însă participarea autentică presupune mai mult decât exprimarea unei opinii. Elevii trebuie să înțeleagă cum se construiește o propunere, cum este analizată de o instituție și cum poate influența o decizie.
Din această perspectivă, cercetarea oferă argumente pentru consolidarea parteneriatelor dintre școli, consiliile elevilor, organizațiile societății civile și autoritățile locale.
De la dreptul de a fi ascultat la influențarea deciziilor
O altă problemă identificată în raport privește transparența rezultatelor consultărilor.
Informațiile colectate de CRPE nu permit întotdeauna stabilirea modului în care propunerile copiilor au fost preluate în politicile publice sau a motivelor pentru care anumite sugestii nu au fost acceptate.
Autorii subliniază necesitatea unor proceduri regulate de consultare, a unor structuri accesibile de reprezentare, a resurselor financiare și a unor mecanisme de raportare transparente.
În esență, studiul arată că participarea copiilor nu poate fi evaluată numai prin numărul întâlnirilor organizate. Contează și calitatea dialogului, reprezentativitatea participanților și efectul opiniilor exprimate asupra deciziilor.
Pentru educație și pentru administrația publică, miza este formarea unei culturi democratice în care copiii nu sunt doar beneficiari ai deciziilor, ci participanți activi la construirea comunităților în care trăiesc.
Citește studiul integral
Raportul a fost publicat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE) la 29 octombrie 2026.
Descarcă raportul integral „Decizii despre copii, fără copii” – PDF, 21 de pagini
Consultă și prezentarea studiului pe site-ul oficial CRPE
Sursa: Centrul Român de Politici Europene, 2026. Articol de sinteză realizat pe baza raportului original.
© Asociația EDUC 2026