România Frumoasă – Oieritul, între patrimoniu și noile politici agricole
Unele lucruri, procese pot fi înlocuite sau realizate de roboți și tehnologie. Altele, nu, sau, cel puțin, nu – deocamdată. Când toată planeta vorbește despre schimbările climatice, oieritul tradițional este una dintre meseriile cele mai neinvazive și nedistructive.
Dacă sunteți dintre cei care se întreabă cu ce o să înlocuim brânza adevărată, făcută din lapte de oaie obișnuită să facă zilnic un traseu de zeci de kilometri, atunci veți trece expoziția Păstoritul contemporan. Un patrimoniu, mai multe dileme pe lista de lucruri de făcut curând.
Expoziția pornește de la ideea că oierii au învățat, de-a lungul istoriei, să se adapteze. Cu toate acestea, modificările mediului, cele sociale, culturale, politice și economice și-au pus amprenta asupra păstoritului.
Astăzi, păstoritul contemporan este nevoit să-și găsească drumul între moșteniri, statistici oficiale și politici agricole europene.
Expoziția este deschisă până pe 6 august, la Muzeul Național al Țăranului Român.
România frumoasă: despre oameni, fapte, locuri.
Credit foto: facebook/Muzeul Țăranului Român.
Mai multe despre expoziție, pe psnews.ro.
Citește și Cernat, Ținutul conacelor.

România Frumoasă – Festivalul lavandei de la Mădăraș
La 20 de kilometri de Târgu-Mureș, în comuna Mădăraș, se desfășoară zi de zi, între 17 și 9 iulie, Festivalul Lavandei.
Satul nu e mare, are cam 1500 de oameni, însă în perioada festivalului, vin aici peste 10.000 de vizitatori.
Organizatorii acestuia, Ovidiu și Bela, vechi prieteni din școală, au instalat pe Târâmul Lavandei din Mădăraș decoruri pentru ședințe foto, standuri cu răcoritoare, produse handmade și spații de admirat lanurile.
Cei doi au început să cultive lavandă în 2016: unul – după ani de muncă în mass media, celălalt – după o perioadă petrecută în Spania. Au început cu 5 hectare, au trecut peste tot felul de obstacole, de la necunoscutele cultivării lavandei până la diferite chestiuni financiare, dar au decis că merită. Astăzi, au 8 hectare cu lanuri de lavandă, se adaptează la nevoile pieței cu fiecare an care trece. De la vinderea florilor, a uleiului și a diferitelor produse pe bază de lavandă, la vizite și tururi în lanul înflorit, sesiuni de filmare și fotografie, până la organizarea unui festival anual.
România frumoasă: despre oameni, fapte, locuri.
Mai multe despre festival, pe Tărâmul lavandei.

România Frumoasă – 7 lucruri (mai puțin știute) despre ie
A cucerit prin frumusețea și simplitatea ei designeri, membri ai caselor regale, pictori. Materialul, modelele, motivele pline de semnificație au făcut din ie un adevărat obiect de artă.
De ziua Națională a Iei, iată câteva lucruri mai puțin știute despre cea mai importantă piesă a costumului tradițional românesc:
- Termenul vine din latinescul tunicae lineae, tunică subțire, purtată direct pe piele.
- A apărut în perioada Cucuteni, civilizație dezvoltată între 5200 și 3200 î.e.n. în spațiul cuprins între Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și al Basarabiei.
- Sărbătoarea Iei, pe 24 iunie, odată cu Sânzienele, a aparut la initiativa comunitatii online „La Blouse Roumaine” si a fost preluata de comunitatile romanesti din străinătate.
- Are formă de cruce, cu o singură bucată de pânză, cu o deschizătură în partea de sus.
- Sunt mai multe tipuri de ie, cea cu altiță, ce mai răspândită la noi, are motive cusute la gât, la mâneci și pe piept si este încrețită; ia cu tăblie, specifică zonei Hunedoarei, mai plină în ornamente; ia cu umăr se găsește mai ales în Transilvania, Sibiu și Făgăraș și are o dungă îngustă cu motive care acoperă umărul.
- Materialele din care este făcută ia sunt pânza topită de bumbac, borangicul, inul, cânepa și mătasea.
- Se spune că cel care poartă o ie are noroc, datorită puterii istoriei, strămoșilor și legăturii cu aceștia.
România frumoasă: despre oameni, fapte, locuri.
Sursa foto: Muzeul Țăranului Român

România Frumoasă – VIDEO: familie de mistreți, la plimbare
Mai întâi, se văd clar părinții și doi pui; al treilea este deocamdată ascuns de culoarea pământie a frunzelor uscate. Se uită la frații lui, apoi se încumetă să se miște așa încât să apară clar în fața camerei, odată cu cel de-al patrulea frate, care vine și el din spate, vioi.
Imaginile au fost surprinse astăzi în Parcul Național Retezat, un spațiu vast, puțin modificat de intervenția omului. Acesta cuprinde habitate diverse, cu faună bogată în specii dar și în numeroase exemplare din fiecare specie.
Potrivit specialiștilor, în arealul său trăiesc 108 specii de păsări, 55 de specii de mamifere, 8 specii de peşti, 5 specii de reptile și 7 specii de amfibieni.
Sursa: psnews.ro. Materialul cu puii de mistreț poate fi urmărit pe pagina Parcului Național Retezat.
România frumoasă: despre oameni, fapte, locuri.

România Frumoasă – Haidook Summer Fest la Runcu, Dâmbovița
Festivalul Haidook Summer Fest, aflat la a șaptea ediție, este organizat de vineri, 16, până duminică, 18 iunie.
Iubitorii de cai, de concursuri în aer liber, ateliere de meșteșugărit și mâncăruri tradiționale, sunt așteptați pe dealul Vârful la In, în comuna Runcu, Dâmbovița.
Miron Bucoci, vrăjitorul de cai, cap de afiș al festivalurilor ecvestre din Europa și Asia, Denis Ștefan, actor și acrobat, se numără printre participanți.
Evenimentul este organizat de Primăria Runcu, Asociația Rîde Wild Carpathia, Consiliul Local Runcu, Consiliul Județean Dâmbovița și Federația Română de Turism Ecvestru.
Runcu este una dintre cele mai frumoase zone din România.
Iată programul evenimentului.
România frumoasă: despre oameni, fapte, locuri.

România Frumoasă – Două proiecte românești, între câștigătorii European Heritage Awards
Via Transilvanica și Călăuzele Apelor sunt două proiecte remarcabile privind patrimoniul din România care se află printre câștigătorii din acest an ai premiilor European Heritage Awards/Europa Nostra, a anunțat Comisia Europeană.
În fiecare an, proiecte cu rezultate deosebite în domeniul patrimoniului din țările membre intră în competiția pentru cele mai înalte distincții în domeniu. Cu cei 1400 de km, Via Transilvanica este cel mai lung traseu de drumeții din România. Leagă 12 situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO și reprezintă o conexiune vitală între comunitățile locale și diversele fațete ale patrimoniului, cuprinzând atât moștenirea construită și naturală, cât și tradițiile imateriale. Via Transilvanica este un proiect al Asociației Tășuleasa Social.Călăuzele Apelor, un proiect al Asociației Ivan Patzaichin Mila 23, este derulat în satele de-a lungul Dunării, cu acces limitat la activități culturale. Prin intermediul lotcii, sunt promovate valoarea moștenirii locale și dobândirea de noi abilități în rândul copiilor. Cei 30 de câștigători au fost selectați de către un juriu compus din experti în patrimoniu din întreaga Europă.Susținătorii și iubitorii patrimoniului sunt încurajați să descopere câștigătorii și să voteze online pentru a decide cine va câștiga Public Choice Award 2023, câștigătorul urmând să primească un premiu în valoare de 10.000 EUR. Sursa: curatorial.ro
România frumoasă: despre oameni, fapte, locuri.Credit foto: Sînziana Mihalache, Outdooractive Editors.

România Frumoasă –10.000 de lei pentru tineri talentați, cu rezultate deosebite
Continuă înscrierile la cea de-a 18-a ediție a Programului MOL de promovare a talentului, dedicat tinerilor sportivi și artiști.
Până pe 15 iunie inclusiv, copii și tineri între 8 și 18 ani se pot înscrie în concurs pentru a obține sprijin financiar pentru a-și cumpăra materiale, echipament sportiv, instrumente muzicale sau pentru a susține cheltuielile de deplasare la concursuri, festivaluri sau în cantonamente.
Tinerii talentați, cu rezultate bune, pot obține o finanțare de cel mult 10.000 de lei.
În concurs, pot fi înscrise atât proiecte individuale, cât și pentru echipe sportive sau ansambluri artistice.
Mai multe despre înscriere, pentrucomunitate.ro.
România frumoasă: despre oameni, fapte, locuri.
Programul MOL de promovare a talentelor se află la cea de-a 27-a ediție și este derulat de MOL România și Fundația Pentru Comunitate.

România Frumoasă: West Side Flower Fest – Festival dedicat florilor în Drumul Taberei
Locuitorii din Sectorul 6 şi nu numai sunt aşteptaţi, începând de vineri, la West Side Flower Fest, unde peisagiştii de la ADP şi studenţii de la Universitatea „Ion Mincu” din Bucureşti au amenajat 13 grădini tematice în Parcul Drumul Taberei.
Grădinile au fost amenajate pe o suprafaţă de 550 de metri pătraţi, având diverse teme: terapeutică, plante perene, zen, alpină, ascunsă, biodiversitate, comunitară, verticală, din balcon, mozaic, romantică, plante aromatice şi legume.
Acestea sunt pe suport de paleţi, dintr-o gamă variată: de la plante perene, flori şi ierburi decorative până la arbori şi arbuşti. Toate plantate în aproximativ 6.000 de ghivece.
West Side Flower Fest va fi organizat pe o suprafaţă de 43.000 mp, în Parcul Drumul Taberei şi pe bulevardul Drumul Taberei, între strada Braşov şi Aleea Poiana Muntelui.
Bulevardul Drumul Taberei, între Strada Brașov și Aleea Poiana Muntelui, este închis circulației rutiere de joi seara până luni, 12 iunie, ora 5.00.
România frumoasă: despre oameni, fapte, locuri.
Sursă foto, mai multe despre eveniment, pe bucurestifm.ro.

România Frumoasă – Un jurnalist italian celebru promovează vinurile românești
Ambasada României în Italia, în parteneriat cu Wines Of Romania, a organizat, pe 5 iunie, la Roma, un eveniment de prezentare a vinurilor românești, în prezența unor personalități din Peninsulă.
Printre experți, oenologi, reprezentanți ai industriei de profil, jurnaliști, la eveniment a participat și Bruno Vespa, un fin cunoscător al vinurilor produse în România.
„Vinul nu este doar un produs comercial, ci un ambasador al culturii și istoriei unei țări”, a afirmat Gabriela Dancău, ambasadorul României în Italia.
Iubitorii de vin și antreprenorii prezenți au avut ocazia să facă cunoștință sau să revadă soiuri tradiționale românești precum Fetească regală, Fetească albă, Busuioacă, Zghihară, Fetească neagră și altele.
„Salut această admirabilă inițiativă de promovare a vinului românesc în Italia, un vin excelent, de calitate, pe care am avut ocazia să îl degust în mai multe rânduri și care are potențialul de a penetra piața italiană și de a atinge succesul binemeritat”, a declarat la eveniment jurnalistul Bruno Vespa.
Mai multe despre eveniment și cramele participante, pe roma.mae.ro.
România frumoasă: despre oameni, fapte, locuri.

România Frumoasă – Lucian Băncilă, de la mina din Valea Jiului la studioul de montaj RAI TRE
Lucian Teodor Băncilă este un hunedorean care și-a găsit, în Italia, două pasiuni care i-au schimbat viața și pe care a reușit să le îmbine: cea de asistent medical și cea pentru cinematografie.
Lucian s-a născut la Uricani, în Valea Jiului și a lucrat în subteran aproape 9 ani, până la publicarea ordonanței care a dus la închiderea minelor.
Pasionat de filmări, și-a completat, o vreme, veniturile, cu diferite materiale la nunți și botezuri, însă își dorea mai mult. Deși ar fi vrut să emigreze în Canada, a plecat în Italia, unde s-a angajat imediat; credea că va fi bucătar o vreme, până când își găsește altceva, însă 10 ani au trecut rapid.
După moartea mamei, care a suferit un accident cerebral, a decis din nou să schimbe direcția și să învețe o meserie în care să-i ajute pe ceilalți. La 41 de ani, a început cursurile la școala sanitară pentru a deveni operator medical.
Astăzi, este asistent medical într-o clinică din Roma, unde a cunoscut un pacient care avea să-i schimbe destinul: Enrico Ghezzi, unul dintre cei mai cunoscuți regizori și autori de emisiuni din Italia.
Legătura cu Enrico, apoi cu colegii și prietenii acestuia, l-a dus pe Lucian în studioul de montaj de la RAI TRE, unde regizorul urma să înceapă lucrul la filmul „Ultimele zile ale umanității”.
„Eram curios, impulsiv, parcă îmi era foame să învăț, nu mă mai săturam. Munceam ghidat de Enrico, care avea nevoie de mine și ca asistent”, spune Lucian, cu bucurie, modestie și pasiune.
După 3 ani de selecție, editare și post-editare, echipa de producție, din care a făcut parte și Lucian, a trimis filmul la cea de-a 79-a ediția a Festivalului de la Veneția, unde a fost primit cu căldură de public și critici.
Mai multe despre Lucian Băncilă, pe rotalianul.com.
România frumoasă: despre oameni, fapte, locuri.
Sursa foto: rotalianul.com
