Acasă » 2023 (Pagina 3)
Arhive anuale: 2023
România Frumoasă – Două cule din Dolj, restaurate
Două monumente arhitecturale din Dolj, Cula Izvoranu-Geblescu şi Cula Cernăteştilor, au fost inaugurate, după ce au fost restaurate și consolidate cu fonduri europene. Obiecte de patrimoniu emblematice pentru istoria zonei, cele două monumente au intrat, de curând, în circuitul cultural şi turistic, urmând să fie incluse în patrimoniul UNESCO.
„Este vorba despre monumente unice, de apărare, construite pe la 1700-1840, unde supraviețuiau boierii și oamenii satului atunci când așezările lor erau cotropite. Sunt clădiri splendide, singurele din Oltenia de acest gen care au rămas in picioare. Și in Gorj se mai află 6 cule de acest gen, în diferite stadii de restaurare. Trebuie să remarcăm tehnica, materialele de constructie, priceperea arhitecților și constructorilor austrieci și a pietrarilor italieni”, spune şeful Secţiei de Etnografie de la Muzeul Olteniei, Irinel Cănureci.
La eveniment, a fost recreată lumea satului de altădată, cu bunătăți locale, cântece din zonă, meşteri populari.Sursa: psnews.ro. Credit foto: Pagina Olteniei.
România Frumoasă – Ion Crețeanu, Tezaur Uman Viu, la Festivalul Ar-Ta
Artiști din Basarabia, Bucovina, Maramureş, Muntenia, Moldova sau Dobrogea, se vor reuni pe 16 şi 17 septembrie la Sala Mare a Consiliului Judeţean Buzău, unde va avea loc prima ediţie a Festivalului Naţional AR-TA.
Printre invitaţi se numără şi rapsodul popular Ion Creţeanu, declarat Tezaur Uman Viu, dar și celebrul artist plastic şi tenor Sorin Ursan Delaclit din Suceava.
Născut la Voineasa, inginer de profesie, Ion Creţeanu a intrat în memoria comunităţii ca un mare promotor al folclorului autentic, fiind declarat Tezaur Uman Viu UNESCO, în 2020.
A învățat să cânte de la bunic, Ioniță Crețeanu (zis Linguriţă), din Voineasa, dar și de la tatăl său, Dumitru Creţeanu.
A debutat când era elev, pe scena Căminului Cultural din comuna Voineasa, Olt, unde a interpretat cântecul „Cucule, mare duşman”, în 1967.
Mai multe despre Ion Crețeanu, pe Vatra Meșterilor și Creatorilor de Patrimoniu.
TEZAURE UMANE VII a pornit ca o inițiativă UNESCO pentru păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Acesta vizează, pe de o parte, recunoașterea și vizibilitatea păstrătorilor și transmițătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităților din care fac parte, dar și identificarea celor capabili să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate.
România Frumoasă – despre oameni, fapte, locuri.
România Frumoasă – Eibenthal, în cursa pentru cel mai frumos sat din lume
O localitate din Mehedinți candidează la titlul de cel mai frumos sat din lume acordat anual de Organizația Mondială a Turismului.
Este vorba despre Eibenthal, un sat în care trăiește de 200 de ani, o comunitate de etnici cehi.
Oamenii de aici și-au păstrat tradițiile, obiceiurile și arhitectura caselor; gătesc după rețete vechi și organizează frecvent evenimente care atrag turiști români și străini.Ca să aibă succes la concursul pentru care candidează, sătenii s-au implicat serios în dezvoltarea turismului.
Din sat pornesc zeci de trasee turistice, amenajate de localnici, care duc către zone cu o priveliște unică.Aflată la a treia ediție, inițiativa UNTWTO, Organizația Mondială a Turismului, pune în valoare satele care promovează valorile tradiționale, natura și turismul curat. Lista satelor alese va fi publicată in octombrie; nu există premii sau locuri 1,2,3. Satele alese vor apărea pe liste in ordine alfabetică. Iată câștigătorii de anul trecut, respectiv cele 32 de sate din 57 de țări membre ale Organizației.
România Frumoasă – Despre oameni, fapte, locuri.
Sursa: Craiova.tvr.ro. Credit foto: VisitBanat.com.
România Frumoasă – Ciprian, unul dintre cei mai buni pizzeri din lume
Recunoscut drept unul dintre cei mai importanți maeștri specialiști pizzeri din întreaga lume, Ciprian a reușit să ducă la nivel de artă pregătirea pizei, unul dintre simbolurile gastronomiei italiene.
Ciprian Zamfir s-a născut la Făgăraș, de unde a plecat să facă sport de performanță, în lotul național de handbal. Mai târziu, într-un moment dificil prin care trecea familia, a ajuns în Italia, unde s-a angajat la restaurantul La Capricciosa din Roma, unde a găsit imediat susținere și apreciere.
Au urmat o specializare, apoi concursuri gastronomice. Așa se face că a ajuns, rapid, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști pizzeri.
După ce a câștigat, în 2010, Campionatul European de la Barcelona, a fost invitat să facă parte din Scuola Italiana Pizzaioli, prima școală de pizza din lume și cea mai importantă de acest tip din Italia.
În ultimii 15 ani, Ciprian a coordonat școlile de pizza din Roma, unde a format mii de pizzeri.
Pasiunea lui îl poartă azi peste tot în lume, la evenimente în care explică importanța calității ingredientelor și predă tehnici desăvârșite în realizarea celei mai bune piza.
Ciprian a fondat în România Asociația Pizzarilor Profesioniști din România, împreună cu doi prieteni.
La finalul lui septembrie (28 septembrie – 1 octombrie), asociația va organiza, la Hala Laminor, Campionatul Internațional de Pizza de la București, în cadrul Bucharest Food Expo.
Sursa: Ambasada României la Roma
România Frumoasă: despre oameni, fapte, locuri.
România Frumoasă – Ideo Ideis, Festivalul de teatru care dă viață Alexandriei
Alexandria, un oraș cu 45.000 de locuitori, prinde viață câteva zile pe an, în perioada Festivalului de Teatru Ideo Ideis.
Organizat de 18 ani, Ideo Ideis a luat naștere din dorința trupei de teatru din Alexandria de a crea un festival într-un moment în care în România mai existau doar două evenimente de acest gen.
Festivalul înseamnă 7 zile de spectacole de teatru profesionist sau teatru tânăr, seri de film în aer liber, proiecții, spectacole pentru copii, întâlniri și dezbateri cu artiști consacrați, ateliere masterclass-uri, murale, spectacole-lectură.
La festivalul de anul acesta, în perioada 11-18 august, au fost invitate nouă trupe de adolescenți, liceeni veniți din toată țara. Aceștia au participat la atelierele de teatru, unde au învățat cum să se miște pe scenă, cum să-și spună replicile, au aflat care elemente de bază din scenografie, film, dans, muzică, make-up, VR și dramaturgie.
Ceea ce a pornit în 2006 ca un festival de teatru tânăr, a devenit între timp un proiect complex, care include nu doar festivalul ci și un laborator, o tabără și o serie de ateliere permanente.
Atelierele, care inițial se desfășurau la Alexandria, astăzi sunt organizate și în alte orașe din țară, toate localități mai mici, cu viață culturală redusă.
Laboratorul Ideo Ideis a fost lansat în 2022 și se desfășoară la Alexandria pe tot parcursul anului.
Acesta este gândit pentru comunitatea din acest oraș, pe ideea de dezvoltare a spațiului artistic și cultural. Locuitorii pot participa la ateliere de dezvoltare personală prin arte și la spectacole, conferințe.
Festivalul, care are loc în fiecare an în august, aduce trupe de liceeni din țară care se înscriu cu câte un spectacol pe care îl vor prezenta în timpul festivalului. Materialele realizate de liceeni în tabără sunt și ele prezentate în cadrul festivalului. Activitățile festivalului au loc în pădure, pe stradă sau la restaurant, la colț de stradă.
România Frumoasă: despre oameni, fapte, locuri.
Sursa: ideoideis.ro. Credit foto: Facebook/IdeoIdeis
Podurile Prutului – „Ne părea că, după cum s-a deschis podul, nu se va mai închide niciodată”
În Galați, aproape fiecare om are câte un membru de familie. În Basarabia, cândva, regimul sovietic i-a despărțit, iar astăzi puntea peste Prut amintește de vestitul eveniment Podul de Flori. Pe 6 mai 1990, locuitorilor din România li s-a permis între orele 13:00 și 19.00 să treacă Prutul în Moldova sovietică, fără pașaport și fără viză.
Tatiana Bostan, profesoară de franceză în satul Giurgiulești, raionul Cahul, își amintește și azi, în fața echipei de producție, cum a fost când a trecut prima dată Podul de Flori.
„Când s-a dat startul că se deschide…ce să vă spun? Nu, că n-aveau răbdare, că și noi vedeam ce-i dincolo, că acolo tot se îngrămădea multă lume și nu că n-aveau ei răbdare, dar erau prea mulți și așa parcă se împingeau… Toți vroiau dintr-o dată să treacă, chiar dacă erau acolo ordine: Respectați!… Mai încet!… dar noi, de aici, mi se făcea ori așa, în miraj, parcă se clătina podul, atâta lume, asta nu-i imaginație de-a mea, chiar așa era. Atâta lume, cât se părea că, Doamne, vibrează podul. Unii care nu mai puteau unul lângă altul să treacă, treceau pe balustradă, așa, pe sus, se țineau de alea, asta era, cu riscul de a cădea în apă și un zgomot de bucurie așa… chiar mă face plâng. Era un zgomot de bucurie, strigau și ei, și noi, de dincoace…”
Potrivit datelor oficiale de la momentul acela, în jurul Podului de Flori s-au strâns aproape 35-40.000 de oameni, pe ambele maluri ale Prutului. De altfel, imaginile de arhivă incluse în material arată o mare de oameni pe malul apei spre Galați, o alta la Giurgiulești și mulți alții pe pod.
„Hai să vă spun ce-am avut noi atunci de câștigat. Toți cei care au venit de dincolo au venit cu multe cărți și noi toți ne-am aflat cu multe cărți. Dar eu chiar țin foarte tare la cărți și foarte tare nu pot să vă exprim cum eu țin la cărți și am o bibliotecă mare, eu, dar și fratele dar și toți-i noștri și când îmi dădea o carte de acolo îmi părea mare comoară. Nouă ne părea că după cum s-a deschis podul nu se mai închide, adică va fi liber. De aici golul nu ne venea crede că ne-a anunțat că până seară trebuie să să așaze rampa la loc și n-o să mai avem acces. Adică era un moment extraordinar care a decis unirea în acea zi. Era suficient să zică de azi încolo suntem împreună și așa rămâneam”, crede Tatiana Bostan.
Seria de materiale documentare „Podurile Prutului: povestiri de succes despre apropierea localităților din Republica Moldova și România”, este finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova prin Contractul DRRM/C/38 din 25.04.2023.
Conţinutul materialelor nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
Toate episoadele seriei pot fi urmărite aici.
România Frumoasă – Cinci medalii la Olimpiada Internațională de Astronomie
Elevii români au obţinut cinci medalii la ediţia a XVI-a a Olimpiadei Internaţionale de Astronomie şi Astrofizică, desfăşurată în perioada 10 – 20 august în Chorzow, Polonia. La olimpiadă, au participat 53 de ţări. Andrei Dragomir (Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti), a obținut medalia de aur şi cel mai mare punctaj din competiţie la proba teoretică.
Medalii de argint au luat Teofil Voicu de la Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca, Mendel Mendelsohn de la Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti şi Bogdan Ciocârlan, elev la acelaşi liceu.
Lui George Vladimir Necula, de la Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, i-a revenit cea de-a cincea medalie, de bronz. Profesori coordonatori au fost lect. dr. Cristian Pîrghie de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava şi prof. dr. Petru Crăciun de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava.România Frumoasă: despre oameni, fapte, locuri.
România Frumoasă – Filmul Libertate, premiat la Sarajevo Film Festival
„Filmul surprinde esența unui moment istoric semnificativ și explorează complexitatea naturii umane în vremuri dificile, oferind, în plus, o imagine fascinantă a istoriei Europei de Est.”
Aceasta a fost motivația juriului care a oferit Premiul Confederației Internaționale a Cinematografelor de Artă (CICAE) filmului Libertate, regizat de Tudor Giurgiu, la cea de-a 29-a ediție a Festivalului de Film de la Sarajevo.
Filmul, inspirat din fapte reale, va intra în cinematografele din România în 6 octombrie. Începând cu 25 august, echipa filmului va fi prezentă la o serie de avanpremiere în peste 40 de orașe din țară, la Alba Iulia, Odorheiul Secuiesc, Sibiu, Buzău sau Brăila.
Din distribuția filmului fac parte Alexandru Papadopol, Andi Vasluianu, Mirela Oprișor, Leonid Doni, Cuzin Toma. Scenariul este scris de Cecilia Ștefănescu și Tudor Giurgiu, după o idee de Nap Toader.
Libertate a avut premiera națională la cea de-a 22-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania, unde a câștigat Premiul Publicului pentru cel mai popular film românesc din program.
Festivalul de Film de la Sarajevo este cel mai important și cel mai mare festival de film din Europa de Sud-Est
Tudor Giurgiu a regizat filme precum Legături bolnăvicioase (2006), Despre oameni și melci (2012), De ce eu? (2015), Parking (2019).
Mai multe despre filmul Libertate.
România Frumoasă: despre oameni, fapte, locuri.
Podurile Prutului – Căpitanul care a distrus un pod ca să împiedice venirea sovieticilor
Puțini știu că primul pod peste Prut de la Giurgiulești spre Galați a fost construit în perioada interbelică, în 1918, pe vremea când Basarabia era unită cu România.
Atunci, pentru a face posibile relații comerciale între ambele maluri s-au decis câteva măsuri. Una dintre acestea a fost construcția unui pod de fier, însă mai târziu, în 1940, podul avea să fie distrus printr-un gest tragic.
„După cum spunea nota ultimativă a Uniunii Sovitice, în patru zile Armata Română trebuia să evacueze teritoriul Basarabiei. Și iată, peste 4 zile, pe data de 2 iulie 1940, Armata Română deja se reetrăgea de pe teritoriul Basarabiei și a ajuns aici la Giurgiulești, la pod. Pe atunci căpitanul militar să-i zicem așa, român, Napoleon Alexandru Popescu avea sarcina să treacă blindatele românești podul conform deciziei sau întâlnirii pe care au avut-o între ei între partea sovietică și cea românească, un reprezentant, un reprezentant sovietic se afla la Galați și spre și marea mea mirare a fost faptul că trebuia să ia și Galațiul”, spune Aculina Panioglo, profesoară de istorie la Liceul Teoretic Mihail Sadoveanu, Giurgiulești, R. Moldova.
Istoricii spun că podul a fost aruncat în aer de un ofițer român pentru a împiedica trecerea Armatei Roșii peste Prut.
„Și atunci, acest căpitan român a înțeles cred că intuiția zic eu sau dragostea față de pământ, pământ românesc l-a făcut să nu cedeze și chiar dacă n-a avut instrucțiunea sau ordinul să arunce în aer podul l-a aruncat deoarecel pe teritoriul Giurgiuleștilui înaintau 70 de blindate sovietice. Și atunci, el și-a dat seama că ele vor trece podul și vor lua și Galațiul. Galațiul, în acea perioadă, nu numai că era un port important din România, dar avea și un aerodrom și iată, se spune că vroiau să ajungă și la aerodrom, în Galați. Deci podul a fost distrus atunci pe 2 iunie 1940 și n-au mai ajuns în Galați, aici au fost, s-au oprit trupele sovietice. Anul 1941, deja fiind din nou eliberată Basarabia de către trupele româno-germane, când au atacat Uniunea Sovietică, atunci s-a început iarăși reconstrucția podului”, afirmă profesoara.
Ca fiecare giurgiuleștean, Aculina Panioglu are rude în România, de care a fost despărțită înainte de a se naște. Din povești, știe că bunica sa avea doi frați dincolo de Prut, pe care l-au trecut în 1940. Pe unul dintre ei nu avea să-l mai vadă însă niciodată, pe celălalt l-a întâlnit la zeci de ani distanță la Podul de Flori.
„Eu sunt îndrăgostită de istoria românilor, invidiez generațiile de azi care au posibilitatea să studieze această istorie. O istorie frumoasă, de formare a poporului român, a limbii române și deseori când îmi pun întrebarea de ce suntem români, apoi din istorie… Deci acest lucru, acest moment important, că ne tragem de la Geto-daci, cine au fost ei, procese de romanizare și iată formarea poporului român. O lecție de istorie, caut să le formez așa niște valori, valorile pe care le-a avut și poporul nostru, poporul român. Aceleași valori le avem și pe partea dreaptă a Prutului, și în partea stângă, aceleași valori pentru că ne leagă și avem o singură istorie. Avem un spațiu geografic în care am locuit, în care locuim, așa suntem, unul și același popor, și asta e foarte important. Le dezvolt sentimentul de patriotism, dragostea de țară, dragoste de neam, dragostea de popor, de familie, de sat”, mai spune Aculina Panioglo, profesoară de istorie la Liceul Teoretic Mihail Sadoveanu, Giurgiulești, R. Moldova.
Proiectul „Podurile Prutului: Povestiri de succes despre apropierea localităților din Republica Moldova și România” este finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova prin Contractul DRRM/C/38 din 25.04.2023.
Conţinutul materialelor nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
Toate episoadele seriei pot fi urmărite aici.
Podurile Prutului – Ziua în care s-a deschis Poarta țării
Cel mai cunoscut pod de peste Prut este cel care leagă satul Giurgiulești din Republica Moldova cu orașul Galați din România. Oamenii din preajma locului l-au botezat cu nume simbolic, un nume care spune totul: Poarta țării.
Pe 6 mai 1990, locuitorilor din România li s-a permis între orele 13:00 și 19.00 să treacă Prutul în Moldova sovietică fără pașaport și fără viză, pe același pod care s-a numit din ziua aceea Podul de Flori.
Tatiana Gălățeanu, primarul satului Giurgiulești, raionul Cahul, își aduce aminte cum îi vedeau locuitorii Giurgiuleștiului pe cei de dincolo de Prut și cum a fost ziua în care s-a deschis Podul de Flori.
„Dacă reușeai într-o zi să treci pe Valea Prutului, pe acolo și reușeai să te saluți cumva, cu toate că nu aveam voie, era sârmă ghimpată și erau grănicieri care nu ne permiteau nici să vorbim cu partea română. Și atunci dacă era mai departe de sat sau de de frontieră, de pichetul de grăniceri, vedeam câte un cetățean român și îl salutam: Bună ziua, bună ziua! și veneam acasă cu așa, cu bucurie și cu un entuziasm. Ziceam că am vorbit cu cineva din România și era fantastic. Vorbeam aceeași limbă, nu aveam un impediment la capitolul comunicare. De undeva, de la ziare, de undeva am auzit că pe 6 mai va fi deschis Podul de Flori, adică vom avea, vor avea românii acces să vină la noi în localitate”.
Podul de Flori a fost o sărbătoare a românilor de pretutindeni. S-au văzut rude, s-au întemeiat prietenii durabile, s-au reîntâlnit copii cu părinți despărțiți în 1940 de sovietici.
Proiectul „Podurile Prutului: Povestiri de succes despre apropierea localităților din Republica Moldova și România” este finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova prin Contractul DRRM/C/38 din 25.04.2023.
Citește continuarea pe: psnews.ro.
Asociația EDUC 