Acasă » Articole publicate de Educ Romania (Pagina 3)
Arhive autor: Educ Romania
Podurile Prutului – Martorii separării celor două maluri
Pentru Basarabia, anii ‘ 40 au fost, poate, cei mai zbuciumați din istorie. Ruptă de România Mare, apoi anexată de ruși, marcată de cel de-Al Doilea Război Mondial, lovită de foamete și deportări, regiunea, împreună cu oamenii care au mai rămas, părea că a amorțit. Cei care locuiau pe malul Prutului vedeau România în fiecare zi, aproape și departe în același timp, scrie Ecaterina Covali, în deschiderea episodului despre Podului de la Costești.
„Însă românii din satul Costești, acum raionul Râșcani, au trăit probabil despărțirea de patrie cel mai intens. Au fost martorii separării celor două maluri, după care a tuturor atrocităților ce au urmat. De parcă nu era suficient, oamenii au rămas și fără satul lor natal. Din cauza revărsării frecvente și periodice a Prutului, an de an, gospodăriile oamenilor erau distruse de puhoaie, semn că o nenorocire nu vine niciodată singură”, mai notează realizatoarea seriei.
„Părinții mei s-au căsătorit în ‘ 41, vara. Imediat au trecut nemții cu războiul pe unde trăiau ei […] aveau un cal cu care-și lucrau pământul. Ni l-au luat. A mai trecut vreo o lună de zile, a venit Prutul mare, le-o răsipit casa definitiv, definitiv. N-a mai rămas nimica. Vine iarna. Dacă Prutul a venit în august, vine iarna, ce să facă? Mama însărcinată… de trăit, unde să trăiești? S-a dus la un frate a lui tată și a trăit primăvara. Eu am apărut la 14 februarie. Primăvara în luna martie a ieșit la marginea mărginii satului, a făcut o colibă, știți ce-i colibă? Așa e, așa e, cu paie și cu mine mititică s-a dus și a trăit acolo în colibă. Acolo mă scăldau, acolo dormeam, acolo trăiam”, mărturisește Valeria Gheorghiștean, localnică din Costești.
Proiectul „Podurile Prutului: Povestiri de succes despre apropierea localităților din Republica Moldova și România” este finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova prin Contractul DRRM/C/38 din 25.04.2023.
Citește continuarea, aici.
România Frumoasă – Hidrocentrala care a funcționat un secol
În satul Cățănaș, din Govâjdia, Hunedoara, se află una dintre cele mai vechi hidrocentrale din România.
Aceasta a funcționat timp de un secol, bazându-se pe motoare construite în 1909.
Hidrocentrala asigura energia electrică pentru minele de fier din jur și pentru uzinele din Hunedoara, dar și pentru localitățile vecine, care aveau asigurat iluminat public pe timpul nopții, la începutul secolului al XX-lea.
Înființată în 1909, centrala a funcţionat până când turbinele Voith fabricate în același an la Sankt Pölten, în Austria, au fost scoase din uz, la mijlocul anilor 2000.
România Frumoasă – despre oameni, fapte, locuri.
Sursa: Facebook/Adevărul.
Podurile Prutului – Galeria cu obiecte rare din Ialoveni
Tot cu sprijinul României, Republica Moldova a câștigat o galerie impresionantă pentru păstrarea unor obiecte rare ce aparțin colecționarului Petru Costin. Până în 2013, cele peste 25 de colecții inedite se prăfuiau pe unde apucau, cu riscul de a se prăpădi sub influența timpului, în condițiile în care muzeul nu avea un sediu. Impresionați de valoarea vestigiilor lui Petru Costin, printre care și o colecție de potcoave ce a intrat în Cartea recordurilor, Consiliul Județean Alba Iulia îi sare în ajutor. De 10 ani, datorită acestui suport. Galeria din Ialoveni înflorește de fiecare dată când vizitatorii îi calcă pragul.
Proiectul „Podurile Prutului: Povestiri de succes despre apropierea localităților din Republica Moldova și România” este finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova prin Contractul DRRM/C/38 din 25.04.2023.
Citește continuarea, aici.
Podurile Prutului – Ialoveni, raionul care a dat cele mai multe personalități din Sfatul Țării
Ialoveni este raionul care a dat Basarabiei cele mai multe personalități cu rol crucial în reîntregirea neamului românesc. Ion Inculeţ, de exemplu, membru al Parlamentului și preşedinte al Sfatului Ţării din Basarabia la momentul Unirii cu România, a rămas în conştiinţa publică mai ales prin contribuţia sa la înfăptuirea acestui act istoric.
„Unirea Basarabiei cu România. De atunci, prim-ministru al României era Alexandru Marghiloman, care când s-a votat Actul Unirii a fost aici în Moldova, iar președintele Sfatului Țării era din raionul Ialoveni, din Răzeni, Ion Inculeț. Acești doi mari piloni ai unirii Basarabia – România nu aveau niciun însemn în Republica Moldova. Iar în 2023, printr-un proiect de colaborare împreună cu Primăria Buzău, am instalat două busturi la Ialoveni, al lui Alexandru Marghiloman și al lui Ion Inculeț. Și eu cred că acest lucru trebuie de prelungit, pentru că noi trebuie să promovăm înaintași noștri. Noi din raionul Ialoveni avem 13 care au votat în Sfatul Țării. În afară de Inculieț, noi îl avem pe Ion Pelivan din raionul Ialoveni, tot din Răzeni, pe dna. Alistar, care este unica membră a Sfatului Țării care a votat Unirea”, spune Mihai Silistraru, președintele raionului Ialoveni.
Proiectul „Podurile Prutului: Povestiri de succes despre apropierea localităților din Republica Moldova și România” este finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova prin Contractul DRRM/C/38 din 25.04.2023.
Citește mai multe, pe: psnews.ro.
Podurile Prutului – „Nu aveam nici dreptul să ne uităm la Prut, nici vorbă să mergem pe mal”
„Prutul, Leova și România sunt cele trei mari iubiri ale lui Adrian Teodorovici, fratele regretaților fii ai neamului, artiștilor Petre și Ion Aldea-Teodorovici, iubiri pe care le-a transmis și lor”, spune realizatoarea Ecaterina Covali, în deschiderea unuia dintre episoadele seriei Podurile Prutului.
Adrian Teodorovici a ales să rămână acasă la Leova, pe malul Prutului, râul pe care îl consideră un membru al familiei, pe care l-a cântat și pentru care a sângerat atunci când gardurile de sârmă ghimpată l-au împiedicat să se apropie de el.
Mulți ani, gardul a trecut prin grădina casei sale, despărțindu-l de marea sa dragoste.
„Șârma ghimpată – așa de bine era făcută, nu putea trece nici măcar vrabia pe acolo. Noi am trăit chiar lângă sârma ghimpată toată viața. Eu, de la Prut nu mă pot duce și creația mea este mai mult legată de Prut. Multe cântece am, frumusețea lui te atrage. Dacă noi ne uitam la Prut, aveau ei acolo un turn la pichet, și de la turnul acela se uitau cu ocheanul și ne trezeam cu soldați la ușa noastră, că de ce ne-am uitat la Prut… N-aveam drept să ne uităm și în partea aceea și au venit comuniștii și făceau bancheturi acolo, să nu-i deranjeze nimeni… Dar oamenii simpli – nu, nu aveam dreptul niciodată să ne uităm, nu să ne ducem acolo. Acuma nu ne putem sătura și ne uităm la la Valea Prutului”, relatează protagonistul.
Insă durerile cântate și visele despre unire au deranjat sistemul, iar doctorul veterinar de atunci a fost lipsit de locul de muncă și avertizat.
„N-am fost primit la lucru, nicăieri nu era loc pentru mine și ca medic veterinar – era loc. Țineau felcer cu studii medii, în loc de doctor, dar eu stăteam fără de lucru. M-am dus la lucru la construcție, zic acuma să nu ne fie rușine și lucram la beton, la constructii, am construit spitalul ăsta de boli infecțioase din Leova. Eu am participat, dar am avut un prieten bun care el lucra și m-am luat în brigada aceea, dar și acolo… La un moment dat, când a venit la noi Mircea Snegur și eu i-am fost persoană de încredere. Eu am ținut o cuvântare și în folosul lui am vorbit. A doua zi m-a concediat pe mine șeful la de la construcții și iar am rămas fără de lucru.
A reușit să treacă cu bine peste această perioadă dificilă datorită stupilor și albinelor care l-au hrănit pe el și pe familia sa. Le-a rămas fidel și acum. De cum vine vara, apicultorul pleacă de acasă cu albinele sale la pădurile lui Ștefan cel Mare, în satul Stâlniceni, raionul Hâncești, unde sunt cireși înalți și tei parfumați.
„M-au scăpat albinele. Copiii învățau. Mi-a fost foarte greu am rămas fără de lucru mulți ani”, relatează protagonistul.
Proiectul „Podurile Prutului: Povestiri de succes despre apropierea localităților din Republica Moldova și România” este finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova prin Contractul DRRM/C/38 din 25.04.2023.
Citește mai multe despre proiect, aici.
România Frumoasă – Număr record de cai și călăreți la Karpatia Horse Show 2023
Experți în călărie, mii de spectatori, numeroase momente spectaculoase, premii – pe scurt, un eveniment unic în sud-estul Europei.
Duminică s-a încheiat cea de-a opta ediție a Karpatia Horse Show, pe Domeniul Cantacuzino din Florești, Prahova.
Timp de trei zile, evenimentul a reunit sportivi din România și de peste hotare, un număr record de călăreți și peste 150 de cai înscriși la diferitele competiții din program.
Ediția, etapă calificativă pentru Jocurile Olimpice de la Paris din 2024, a inclus probe de dresaj, cross-country și sărituri peste obstacole din cadrul Concursului Complet Internațional CCI 4*
Vineri, 22 septembrie, ziua deschiderii festivalului, a fost dedicată probei de Dresaj și eleganță ecvestră. Arbitrii au notat ținutele cailor și călăreților, suplețea, echilibrul și armonia echipelor.
Ziua a doua a fost marcată de adrenalină, competiție. Publicul, invitat la plimbări pe Domeniul Cantacuzino, a descoperit palatul Micului Trianon, turnul de apă, aleea cu castani. Sâmbătă, echipele au avut de parcurs un traseu pe teren variat, presărat cu obstacole, bușteni, șanțuri, tufișuri, apă.
Duminică, ultima zi, a fost organizată proba de sărituri peste obstacole mobile, unul dintre cele mai populare momente din programul olimpic.
Dincolo de concursul propriu-zis, vizitatorii s-au bucurat de concerte live, de bunătățile locale oferite în zonele de picnic, de activități interactive în natură, ateliere de pictură și olărit, tiroliană, plimbări cu jeep-uri și un parc de aventură.
Mai multe despre cea de-a opta ediție a Karpatia Horse Show 2023.
România Frumoasă – despre oameni, fapte, locuri.
România Frumoasă – Două cule din Dolj, restaurate
Două monumente arhitecturale din Dolj, Cula Izvoranu-Geblescu şi Cula Cernăteştilor, au fost inaugurate, după ce au fost restaurate și consolidate cu fonduri europene. Obiecte de patrimoniu emblematice pentru istoria zonei, cele două monumente au intrat, de curând, în circuitul cultural şi turistic, urmând să fie incluse în patrimoniul UNESCO.
„Este vorba despre monumente unice, de apărare, construite pe la 1700-1840, unde supraviețuiau boierii și oamenii satului atunci când așezările lor erau cotropite. Sunt clădiri splendide, singurele din Oltenia de acest gen care au rămas in picioare. Și in Gorj se mai află 6 cule de acest gen, în diferite stadii de restaurare. Trebuie să remarcăm tehnica, materialele de constructie, priceperea arhitecților și constructorilor austrieci și a pietrarilor italieni”, spune şeful Secţiei de Etnografie de la Muzeul Olteniei, Irinel Cănureci.
La eveniment, a fost recreată lumea satului de altădată, cu bunătăți locale, cântece din zonă, meşteri populari.Sursa: psnews.ro. Credit foto: Pagina Olteniei.
România Frumoasă – Ion Crețeanu, Tezaur Uman Viu, la Festivalul Ar-Ta
Artiști din Basarabia, Bucovina, Maramureş, Muntenia, Moldova sau Dobrogea, se vor reuni pe 16 şi 17 septembrie la Sala Mare a Consiliului Judeţean Buzău, unde va avea loc prima ediţie a Festivalului Naţional AR-TA.
Printre invitaţi se numără şi rapsodul popular Ion Creţeanu, declarat Tezaur Uman Viu, dar și celebrul artist plastic şi tenor Sorin Ursan Delaclit din Suceava.
Născut la Voineasa, inginer de profesie, Ion Creţeanu a intrat în memoria comunităţii ca un mare promotor al folclorului autentic, fiind declarat Tezaur Uman Viu UNESCO, în 2020.
A învățat să cânte de la bunic, Ioniță Crețeanu (zis Linguriţă), din Voineasa, dar și de la tatăl său, Dumitru Creţeanu.
A debutat când era elev, pe scena Căminului Cultural din comuna Voineasa, Olt, unde a interpretat cântecul „Cucule, mare duşman”, în 1967.
Mai multe despre Ion Crețeanu, pe Vatra Meșterilor și Creatorilor de Patrimoniu.
TEZAURE UMANE VII a pornit ca o inițiativă UNESCO pentru păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Acesta vizează, pe de o parte, recunoașterea și vizibilitatea păstrătorilor și transmițătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităților din care fac parte, dar și identificarea celor capabili să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate.
România Frumoasă – despre oameni, fapte, locuri.
România Frumoasă – Eibenthal, în cursa pentru cel mai frumos sat din lume
O localitate din Mehedinți candidează la titlul de cel mai frumos sat din lume acordat anual de Organizația Mondială a Turismului.
Este vorba despre Eibenthal, un sat în care trăiește de 200 de ani, o comunitate de etnici cehi.
Oamenii de aici și-au păstrat tradițiile, obiceiurile și arhitectura caselor; gătesc după rețete vechi și organizează frecvent evenimente care atrag turiști români și străini.Ca să aibă succes la concursul pentru care candidează, sătenii s-au implicat serios în dezvoltarea turismului.
Din sat pornesc zeci de trasee turistice, amenajate de localnici, care duc către zone cu o priveliște unică.Aflată la a treia ediție, inițiativa UNTWTO, Organizația Mondială a Turismului, pune în valoare satele care promovează valorile tradiționale, natura și turismul curat. Lista satelor alese va fi publicată in octombrie; nu există premii sau locuri 1,2,3. Satele alese vor apărea pe liste in ordine alfabetică. Iată câștigătorii de anul trecut, respectiv cele 32 de sate din 57 de țări membre ale Organizației.
România Frumoasă – Despre oameni, fapte, locuri.
Sursa: Craiova.tvr.ro. Credit foto: VisitBanat.com.
România Frumoasă – Ciprian, unul dintre cei mai buni pizzeri din lume
Recunoscut drept unul dintre cei mai importanți maeștri specialiști pizzeri din întreaga lume, Ciprian a reușit să ducă la nivel de artă pregătirea pizei, unul dintre simbolurile gastronomiei italiene.
Ciprian Zamfir s-a născut la Făgăraș, de unde a plecat să facă sport de performanță, în lotul național de handbal. Mai târziu, într-un moment dificil prin care trecea familia, a ajuns în Italia, unde s-a angajat la restaurantul La Capricciosa din Roma, unde a găsit imediat susținere și apreciere.
Au urmat o specializare, apoi concursuri gastronomice. Așa se face că a ajuns, rapid, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști pizzeri.
După ce a câștigat, în 2010, Campionatul European de la Barcelona, a fost invitat să facă parte din Scuola Italiana Pizzaioli, prima școală de pizza din lume și cea mai importantă de acest tip din Italia.
În ultimii 15 ani, Ciprian a coordonat școlile de pizza din Roma, unde a format mii de pizzeri.
Pasiunea lui îl poartă azi peste tot în lume, la evenimente în care explică importanța calității ingredientelor și predă tehnici desăvârșite în realizarea celei mai bune piza.
Ciprian a fondat în România Asociația Pizzarilor Profesioniști din România, împreună cu doi prieteni.
La finalul lui septembrie (28 septembrie – 1 octombrie), asociația va organiza, la Hala Laminor, Campionatul Internațional de Pizza de la București, în cadrul Bucharest Food Expo.
Sursa: Ambasada României la Roma
România Frumoasă: despre oameni, fapte, locuri.
Asociația EDUC 