Acasă » Articole publicate de Educ Romania (Pagina 5)
Arhive autor: Educ Romania
VIDEO România Frumoasă – Zimbru la baie
Copleșit de căldură, sau poate doar ca să se scarpine, un zimbru face o baie de praf într-un luminiș din Parcul Natural Vânători Neamț. În cele câteva secunde cât durează filmarea, zimbrul se bucură de singurătate, de cântecul păsărilor și de locul unde, cu două-trei zile înainte, fusese un ochi de apă format în urma ploii.
Acum, a rămas doar praful, dar poate că mai e ceva din răcoarea fostei băltoace.
Zimbrii au fost reincluși în fauna României în 1958, la două secole de la dispariția de aici. Cuplul Podarek și Polonka, doi zimbri polonezi, au sosit la noi în țară formând de atunci o mică populație. Astăzi, în România, la Bucșani, Hațeg și Vânători Neamț, trăiesc peste o sută de zimbri.
Zimbrul poate ajunge și la 900 de kilograme; femela cântărește mai puțin, între 320 și 640 de kg. Masculii sunt solitari, în timp ce femelele de zimbru trăiesc în turme, alături de pui, până când aceștia ating maturitatea.
România frumoasă: despre oameni, fapte, locuri.
Credit video: Lică Balmoj, Parcul Natural Vânători Neamț
România Frumoasă – Pita de Pecica
Produsă într-o comunitate veche, după o rețetă de peste 200 de ani, Pita de Pecica a primit mențiunea Indicație Geografică Protejată – IGP.
Ceea ce o face specială nu este doar rețeta, ci și ingredientele: grâu crescut în Câmpia Mureșului, maiaua, timpul de fermentare, dar, mai ales, coacerea în cuptoare tradiționale, de cărămidă cu foc de lemne.Pe la 1335, când Pecica se numea Petk (vatră, cuptor în slavonă), cei mai mulți oameni din sat se ocupau cu pităritul, adică pregătirea unei pâini celebre pentru bunătatea ei.
Astăzi, la Muzeul Digital din Pecica, se află un cuptor tradițional, construit după modelul celor pomenite în vechile monografii ale orașului.„Mare, arsă de căldura focului, mirosind dumnezeieşte şi tronând maiestuos pe albul feţei de masă, te îmbie cu savoarea inegalabilă. Cum să nu o iubeşti şi să nu te închini în faţa miracolului, facerii ei? Dar ce-i conferă atâta unicitate? În primul rând, sufletul și dăruirea brutarului, apoi, rețeta veche de mai bine de 200 de ani, autentică, păstrată și respectată cu sfințenie”, scrie gastroart.ro despre pâinea de Pecica pe care doar trei firme din oraș o pot produce acum.
Mențiunea Indicație Geografică Protejată a fost acordată la începutul lunii iulie de Comisia Europeană, aceasta subliniind legătura dintre regiune și numele produsului. Pentru a primi această etichetă, cel puțin una dintre etapele de producție sau preparare a unui produs trebuie să aibă loc în zona prezentă în denumirea lui. Pâinea de Pecica are o formă alungită, neregulată, cu o tăietură vizibilă pe mijloc și cântărește între 1 și 4 kilograme.La Oradea există un Muzeu al pâinii, organizat în interiorul unei foste brutării.
România Frumoasă – despre oameni, fapte, locuri
Credit foto: madr.ro.
România Frumoasă – Una dintre cele mai spectaculoase peșteri poate fi vizitată din nou
Peștera Comarnic, una dintre cele mai mari și mai frumoase rezervații speologice din România, poate fi din nou vizitată.
Aceasta se află în inima Munților Banatului, aproape de confluența dintre pârâul Comarnic și râul Caraș. Drumul până la peșteră e presărat cu nume pitorești: Reșița, Anina, satul Iabalcea, cantonul Padina Seacă.Are două intrări principale, una în amonte, pe unde pătrunde și pârâul Ponicova și a doua în aval, pe versantul Navesu Mic, lângă Cantonul Comarnic.
Galeriile și sălile monumentale întinse pe mai mult de 5000 de metri, sunt pline cu formațiuni de mari dimensiuni denumite sugestiv: Orga Mică, Muzeul, Sala de Cristal și altele. Formațiunile mai mici sunt Crocodilul, Lămâia, Ciupercile, Gemenii.
Mai multe despre programul de vizitare, pe site-ul Parcului Național Semenic-Cheile Carașului.
România Frumoasă – despre oameni, fapte, locuri
Sursa: psnews.ro.
România Frumoasă – Românca ce conduce una dintre cele mai prestigioase biblioteci din Franța
A studiat limbile străine, apoi jurnalism și administrarea afacerilor, în România, SUA și Grecia. A lucrat în presă ca prezentator, apoi în management. Părea că are totul, însă simțea că viața ei se petrece cumva în afară. Ca să afle ce-i lipsește, a pornit în călătorii, mai aproape sau mai departe: Grecia, Spania, India, Cappadocia, Polinezia Franceză.
Astăzi, Rada Pantea locuiește în Franța și conduce Biblioteca Pythagore din Strasbourg – o instituție care a împlinit 100 de ani și care adăpostește 8000 de lucrări de filozofie și spiritualitate.
Aici a înființat Centrul Solisis, o școală de cunoaștere de sine cu mai multe module online și webinarii și, de câțiva ani, traduce în română cărți de spiritualitate semnate de autori francezi.
Citește interviul, pe life.ro. Sursa foto: Facebook/Rada Pantea
România Frumoasă – despre oameni, fapte, locuri
România Frumoasă – Codex Aureus, primul manuscris românesc pe lista UNESCO
De curând, Codex Aureus a fost inclus în registrul Memoria Lumii al UNESCO, o premieră istorică pentru România, fiind primul document din țara noastră care a ajuns în această listă.
Codex Aureus este un manuscris vechi de peste 1200 de ani. Conține un fragment dintr-un evangheliar latin, scris și pictat cu aur și culori vegetale în scriptoriul școlii de la Aachen (Aix-la-Chapelle), în anul 810, la comanda lui Carol cel Mare.În viața sa de peste 1000 de ani, Codex Aureus a făcut o călătorie lungă înainte să ajungă la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, filială a Bibliotecii Naționale a României. După crearea sa la Aachen, a ajuns în proprietatea unei mănăstiri benedictine din Lorsch, unde apare în catalogul-manuscris al bibliotecii ordinului, sub titlul: „Evangelium scriptum cum auro pictum habens tabullas eburneas” („Evangheliar scris si pictat cu aur avand copertele din fildeș”).
Apoi, în 1556 manuscrisul ajunge la Biblioteca din Heidelberg, iar în anul 1782, Evangheliarul de la Lorsch Partea I este cumpărat de către episcopul Transilvaniei, Ignatius Batthyáni de la cardinalul Vienei, fiind adus la biblioteca înființată la Alba Iulia.Cealaltă jumătate a codicelui Aureus, aflată în Biblioteca Vaticanului, adică Evangheliile lui Ioan și Luca (inclusiv coperta), se află deja în patrimoniul UNESCO.
„Această reușită nu ar fi fost posibilă fără entuziasmul și susținerea neîntreruptă a proiectului de către Adrian Cioroianu, fostul Ambasador UNESCO al României, actualul Director general al Bibliotecii Naționale a României, care a înțeles rapid amploarea și importanța proiectului, și implicarea șefului actual al Filialei Batthyaneum, Cristian Mladin, cel care a păstrat permanent legătura cu profesorul Michael Embach și cu reprezentantul german al UNESCO, Andreas Salz. Trebuie să-l menționăm și pe Adrian Papahagi, profesor UBB și codicolog de renume, care ne-a făcut cunoștință cu profesorul Michael Embach”, au mai precizat cei de la Biblioteca Batthyaneum.
Memoria Lumii este un program UNESCO în care sunt păstrate toate minunile spirituale ale lumii. A fost elaborat în 1992 de UNESCO „pentru conservarea patrimoniului documentar al umanității”. În 1997 au fost înscrise în registru primele documente. Acesta conține colecții de carte, manuscrise, partituri muzicale, unicate, imagini, documente sonore și video, „care reprezintă memoria colectivă a oamenilor din diferitele țări ale lumii”.Statele membre pot nominaliza din doi în doi ani maxim două documente noi pentru această listă, care sunt analizate de un organism consultativ internațional.
Credit foto: Alba 24.
Sursa: psnews.roRomânia Frumoasă – despre oameni, fapte, locuri
România Frumoasă – Medicul de 81 de ani care face zilnic naveta
La 81 de ani, Valeria Niculescu face zilnic naveta de la Botoșani la Mihăileni, unde are grijă de câteva mii de oameni.
La 16 ani după ce a ieșit la pensie, aceasta spune că și-a dorit să nu-i pună pe oameni pe drumuri, atunci când au probleme.
Viața și munca Valeriei Niculescu sunt legate de Botoșani; de aici pleacă, în fiecare dimineață, la 50 de kilometri, după ce-și pregătește trusa cu medicamente. Este singurul medic din comuna Mihăilești și unul dintre numeroșii medici la pensie din județ care încă muncesc.
La început i s-a părut greu, trezitul devreme, drumul zilnic cu autobuzul, însă gândul că, altfel, cabinetul medical urma să se închidă, a făcut-o să accepte propunerea primarului din Mihăilești, în urmă cu 14 ani.
„Aici, în Botoșani, sunt simgură. Am un băiat la Sibiu, soțul nu mai e demult, ce să fac? Aveam și timp, să mă uit la telenovele? Să știți că nu prea îmi plac”, spune aceasta.
Valeria Niculescu este specializată în pediatrie, a fost medic de circumscripție, a lucrat în medicina sportivă și a făcut sport de performanță. Când lucra la oraș, spune că se simțea ca la dispecerat: du-te acolo, du-te dincolo, trimitea oamenii în toate părțile.
„Acum, la țară, departe de orașe și de spitale, ești nevoit să găsești soluții pentru tot felul de probleme”, spune Valeria Niculescu.
România Frumoasă – despre oameni, fapte, locuri
Citește mai multe, pe botosaninews.ro.
România Frumoasă – Oieritul, între patrimoniu și noile politici agricole
Unele lucruri, procese pot fi înlocuite sau realizate de roboți și tehnologie. Altele, nu, sau, cel puțin, nu – deocamdată. Când toată planeta vorbește despre schimbările climatice, oieritul tradițional este una dintre meseriile cele mai neinvazive și nedistructive.
Dacă sunteți dintre cei care se întreabă cu ce o să înlocuim brânza adevărată, făcută din lapte de oaie obișnuită să facă zilnic un traseu de zeci de kilometri, atunci veți trece expoziția Păstoritul contemporan. Un patrimoniu, mai multe dileme pe lista de lucruri de făcut curând.
Expoziția pornește de la ideea că oierii au învățat, de-a lungul istoriei, să se adapteze. Cu toate acestea, modificările mediului, cele sociale, culturale, politice și economice și-au pus amprenta asupra păstoritului.
Astăzi, păstoritul contemporan este nevoit să-și găsească drumul între moșteniri, statistici oficiale și politici agricole europene.
Expoziția este deschisă până pe 6 august, la Muzeul Național al Țăranului Român.
România frumoasă: despre oameni, fapte, locuri.
Credit foto: facebook/Muzeul Țăranului Român.
Mai multe despre expoziție, pe psnews.ro.
Citește și Cernat, Ținutul conacelor.
România Frumoasă – Festivalul lavandei de la Mădăraș
La 20 de kilometri de Târgu-Mureș, în comuna Mădăraș, se desfășoară zi de zi, între 17 și 9 iulie, Festivalul Lavandei.
Satul nu e mare, are cam 1500 de oameni, însă în perioada festivalului, vin aici peste 10.000 de vizitatori.
Organizatorii acestuia, Ovidiu și Bela, vechi prieteni din școală, au instalat pe Târâmul Lavandei din Mădăraș decoruri pentru ședințe foto, standuri cu răcoritoare, produse handmade și spații de admirat lanurile.
Cei doi au început să cultive lavandă în 2016: unul – după ani de muncă în mass media, celălalt – după o perioadă petrecută în Spania. Au început cu 5 hectare, au trecut peste tot felul de obstacole, de la necunoscutele cultivării lavandei până la diferite chestiuni financiare, dar au decis că merită. Astăzi, au 8 hectare cu lanuri de lavandă, se adaptează la nevoile pieței cu fiecare an care trece. De la vinderea florilor, a uleiului și a diferitelor produse pe bază de lavandă, la vizite și tururi în lanul înflorit, sesiuni de filmare și fotografie, până la organizarea unui festival anual.
România frumoasă: despre oameni, fapte, locuri.
Mai multe despre festival, pe Tărâmul lavandei.
România Frumoasă – 7 lucruri (mai puțin știute) despre ie
A cucerit prin frumusețea și simplitatea ei designeri, membri ai caselor regale, pictori. Materialul, modelele, motivele pline de semnificație au făcut din ie un adevărat obiect de artă.
De ziua Națională a Iei, iată câteva lucruri mai puțin știute despre cea mai importantă piesă a costumului tradițional românesc:
- Termenul vine din latinescul tunicae lineae, tunică subțire, purtată direct pe piele.
- A apărut în perioada Cucuteni, civilizație dezvoltată între 5200 și 3200 î.e.n. în spațiul cuprins între Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și al Basarabiei.
- Sărbătoarea Iei, pe 24 iunie, odată cu Sânzienele, a aparut la initiativa comunitatii online „La Blouse Roumaine” si a fost preluata de comunitatile romanesti din străinătate.
- Are formă de cruce, cu o singură bucată de pânză, cu o deschizătură în partea de sus.
- Sunt mai multe tipuri de ie, cea cu altiță, ce mai răspândită la noi, are motive cusute la gât, la mâneci și pe piept si este încrețită; ia cu tăblie, specifică zonei Hunedoarei, mai plină în ornamente; ia cu umăr se găsește mai ales în Transilvania, Sibiu și Făgăraș și are o dungă îngustă cu motive care acoperă umărul.
- Materialele din care este făcută ia sunt pânza topită de bumbac, borangicul, inul, cânepa și mătasea.
- Se spune că cel care poartă o ie are noroc, datorită puterii istoriei, strămoșilor și legăturii cu aceștia.
România frumoasă: despre oameni, fapte, locuri.
Sursa foto: Muzeul Țăranului Român
România Frumoasă – VIDEO: familie de mistreți, la plimbare
Mai întâi, se văd clar părinții și doi pui; al treilea este deocamdată ascuns de culoarea pământie a frunzelor uscate. Se uită la frații lui, apoi se încumetă să se miște așa încât să apară clar în fața camerei, odată cu cel de-al patrulea frate, care vine și el din spate, vioi.
Imaginile au fost surprinse astăzi în Parcul Național Retezat, un spațiu vast, puțin modificat de intervenția omului. Acesta cuprinde habitate diverse, cu faună bogată în specii dar și în numeroase exemplare din fiecare specie.
Potrivit specialiștilor, în arealul său trăiesc 108 specii de păsări, 55 de specii de mamifere, 8 specii de peşti, 5 specii de reptile și 7 specii de amfibieni.
Sursa: psnews.ro. Materialul cu puii de mistreț poate fi urmărit pe pagina Parcului Național Retezat.
România frumoasă: despre oameni, fapte, locuri.
Asociația EDUC 