SPONSORI EDUC ROMANIA
Expoziție de fotografii vechi despre Cotroceni
Iniţiativa comunitară Incotroceni organizează expoziţia de fotografie „Oameni şi Poveşti din Cotroceni” în cadrul Zilei cartierului Cotroceni – 4-5 iulie, curtea Ota, Dr. Staicovici nr. 26, București. Te invităm să scotoceşti după fotografii vechi despre Cotroceni prin dulapurile bunicii sau prin arhiva ta personală, sa le scanezi (sau sa le fotografiezi atât de bine încât să pară scanate) şi să le trimiţi la incotroceni@gmail.com, cu o scurtă descriere și numele tău până pe 23 iunie. Povestește-le și altora despre cartierul tău minunat!
sursa: www.romaniapozitiva.ro
Reacția University of Essex la difuzarea „Romanians are coming”
Frumoasa reactia University of Essex la difuzarea filmului Romanians are coming de catre channel 4:
„Channel 4 has just aired ‘The Romanians Are Coming’ a series that explores the lives of Romanian people “trying to make a new life in Britain, and seeking out the truth behind the headlines about immigration”. As we celebrate ‘One World Week’ at the University, it is a good moment for the University of Essex to tell our story about the amazing contribution Romanian students have made to the life of the University, the communities in our region and the UK.”
Mai multe, pe site-ul Universitatii :
http://blogs.essex.ac.uk/vc/2015/02/18/our-romanian-students/
Nouă tineri cărora le pasă
Ana-Maria, Letiția, Diana, Ramona, din nou Diana, Andreea, Ana-Maria, Rareș și Robert sunt nouă tineri din clasele a X-a și a XI-a de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din sectorul 4. Toți au în comun faptul că au rezultate foarte bune la școală și la olimpiade. Dar mai au ceva care îi apropie: atunci când au timp, și se pare că au reușit în fiecare an, fac voluntariat. Unii au mers în centre pentru copii, alții în instituții pentru îngrijirea vârstnicilor și toți au participat la acțiunile Colegiului: acțiuni de plantare, de ecologizare a unor spații urbane. În decembrie anul trecut, au hotărât, după o discuție cu profesor psiholog Ioana Căciulă, să formeze un grup și, împreună cu o organizație nonguvernamentală pentru tineri, să înceapă cursurile la Școala de cetățeni. Au trecut prin toate etapele cursului, de la discuții pe tema implicării, chestionare privind dorințele și ideile lor, sesiuni succesive de vot a acestora și au selectat patru propuneri: organizarea unui club de lectură, înființarea unui centru de reciclare în școală, inițierea unor cursuri de educație sexuală în școală și a unor cursuri de prim ajutor. Ultima idee, respectiv derularea unor cursuri de prim ajutor programate în săptămâna dedicată Școlii altfel a avut cîștig de cauză. Prin urmare, tinerii s-au pus pe treabă: și-au împărțit sarcinile, au întocmit un calendar al proiectului și și-au formulat cerințele într-o scrisoare pentru a-i găsi pe profesioniștii care vor susține cursurile. Urmează acum găsirea profesioniștilor care vor susține cursurile și etapa organizării acestora în școală. Dar până atunci, tinerii mai au încă multe de făcut: vor merge în fiecare clasă să le prezinte colegilor lor ideea proiectului, obiectivele acestuia și să formeze apoi echipele de voluntari care vor urma cursurile de prim ajutor. Proiectul Școala de cetățeni în Colegiul Național „Mihai Eminescu” a început în decembrie 2014 și va dura până în iunie 2015. Acesta este inițiat de Asociația Educ în parteneriat cu Colegiul Național „Mihai Eminescu”. Mulțumiri pentru sprijinul acordat conducerii colegiului.
Dezbatere publică – Economic stăm bine, dar cei vulnerabili o duc mai rău
La finalul săptămânii trecute, a avut loc dezbaterea publică privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei 2014 – 2020. Iată câteva concluzii/observații/obiecții aduse de cei prezenți:
- Saracia este o problema nationala.
- Avem crestere economica, dar cei vulnerabili o duc din ce in ce mai rau. (A fost propusa reconsiderarea sistemului de taxare, astfel incat sa poata fi sustinut un sistem mai eficient de combatere a saraciei).
- Socialul este puternic influentat de saracie, care la randul sau este generatoare de coruptie si birocratie.
- Strategia nu este una guvernamentala ci nationala si s-a subliniat necesitatea de a obtine consens si colaborare a tuturor actorilor (public, privat, societate civila) si nu se poate vorbi de impact pe termen scurt – posibil ca cei 6 ani sa nu ajunga sa construim un sistem mai eficient.
- Strategia pentru incluziune sociala si reducerea saraciei vine cu un instrument nou: venitul minim de insertie. Practic, prin acest instrument, cei care sunt sprijiniti de stat prin diferite prestatii sociale, chiar daca vor gasi un loc de munca, vor fi in continuare sprijiniti prin venitul minim de insertie o perioada limitata de timp. Inainte, cei care primeau venitul minim garantat, daca isi gaseau un loc de munca nu mai puteau beneficia de aceasta prestatie sociala/venitul minim garantat. Prin noul instrument/venit minim de insertie sunt vizati 22% din cei 4,7 milioane de romani care traiesc in saracie relativa.
Printre temele puse in dezbatere:
- A fost discutata destul de mult tinta propusa de strategie – scoaterea din saracie a (doar) 500.000 persoane din cele 4,7 milioane cate traiesc in saracie relativa
- Lipsa indicatorilor de monitorizare, inclusiv lipsa de referire la un cos minim – saracia relativa este un indicator prea subiectiv
- Dintre prioritatile propuse vor fi selectate 10
- necesitatea de a relua dezbaterile cu societatea civila – Guvernul are termen de finalizare a strategiei la finalul lui februarie, dar discutiile pot fi continuare pana la sfarsitul lui martie, Sa ne asteptam sa mai fim chemati la consultari – intre timp sunt binevenite observatiile scrise pe marginea strategiei.
- Legea Economiei Sociale va fi adoptata de Parlament peste 2 saptamani. Este important pentru ca prin aceasta lege se doreste si dezvoltarea serviciilor sociale
- Strategia „antisaracie”/pentru incluziune sociala si reducerea saraciei este o conditionalitate ex ante pentru accesarea fondurilor europene de catre Romania
Reprezentantii FONPC au semnalat cateva aspecte, si anume:
- Necesitatea investitiei in copii – cu argumente legate de scaderea numarului de copii si impactul saraciei asupra dezvoltarii
- ONG-urile pentru copil nu au fost consultate in proces si ca acest lucru este necesar pentru ca avem o intelegere buna asupra aspectelor problematice din teren
- Clarificari cu privire la modul in care aceasta strategie este corelata cu Strategia pe Drepturile Copilului, Dizabilitati, Acord Bilateral
- Faptul ca nu putem vorbi despre dezvoltarea serviciilor sociale fara a aduce in discutie contractarea de servicii
Mai multe detalii, va rugam accesati aici. Evenimentul a fost organizat de Fundatia Friedrich Ebert Stiftung, la Hotel Intercontinental Bucuresti si a avut printre invitati, pe dl. Prim Ministru, Victor Ponta, dna. Ministru MMFPSPV, Rovana Plumb si dl. Secretar de Stat – Codrin Scutaru. Pentru 2 ore acestia au fost deschisi dialogului si au raspuns intrebarilor primite. Federatia Organizatiilor Nonguvernamentale pentru Copil a fost reprezentata la eveniment de catre Dana Buzducea – Vicepresedinte FONPC si Cristina Iova – Manager de Proiect.
Foto Remus Suciu, newsbihor.ro
Text: FONPC
Lumină pentru ultimele trei școli fără electricitate din România
Prin campania Lumină pentru România, Asociația Free Miorița descoperă și aduce lumina în casele celor care nu au curent electric, fie că este vorba de copii care învață în școli la lumina soarelui sau de oameni care trebuie să meargă pe jos mulți kilometri pentru a își cumpăra lumânări sau pentru a își încărca telefonul mobil. După acțiunile de la Ursici și de la Ineleț și după luni de zile de muncă pe teren, a venit momentul pentru iluminarea ultimelor 3 școli din România. Poate este greu de crezut pentru mulți dintre noi, dar în 2015 în România mai sunt încă școli care nu au lumină și niciun fel de dotare modernă: calculatoare, imprimante sau acces la internet. „Din fericire, mai sunt doar trei, și la acestea vom duce lumină în luna februarie, prin două acțiuni susținute de Ropeco București, spun reprezentanții organizației.” Este vorba despre școlile din Cruhla, județul Suceava, Poienile de sub Munte, județul Maramureș, și Dobraia din județul Caraș-Severin. Toate sunt amplasate în zone de munte, cu acces dificil. Copiii de aici trăiesc în gospodării izolate, neracordate la rețeaua de electricitate, și străbat zilnic kilometri buni prin pădure pentru a ajunge la școală. Școală care nici ea nu este reacordată la rețea, nu are lumină, calculatoare sau alte materiale didactice moderne.
Sursa: FreeMiorita.ro
Cititul e cool!, au decis tinerii de la Grupul Școlar Bordușani, județul Ialomița
Știrea despe cele 5 milioane de americani care se întâlnesc săptămânal să discute despre cărți în cluburi de lectură i-a pus pe gânduri pe adolescenții dintr-un sat frumos de pe malul Borcei. „Și noi putem face asta!”, au spus ei într-o perioadă în care cărțile par să fi fost părăsite sub praf și uitare. Sunt 700 de copii, nu milioane, dar sunt inventivi, au profesori dedicați, un director și un primar cărora le pasă. Și care dincolo de treburile lor zilnice, la școală, în clasă, în primărie, acasă, vor să mai facă ceva în plus pentru sat și pentru oamenii lui. Prin urmare s-au strâns cu toți, au stat de vorbă, au pus pe hârtie oamenii pe care îi cunoșteau și care ar fi putut să-i ajute să-și mărească un pic biblioteca. Au aflat de un proiect permanent al unei asociații din București care invită bunicii, copiii, editurile să aleagă o carte potrivită, să scrie un mesaj pentru tinerii care o vor citi și să o doneze. Și lucrurile s-au pus în mișcare.
În câteva zile, Asociația Habilitas a adunat peste 150 de volume de literatură școlară română și universală, Primăria din sat a asigurat transportul cărților, iar echipa Asociației Educ le-a adus de la București la Bordușani. Așa se face că biblioteca școlii s-a mărit puțin, însă lucrurile nu se vor opri aici. Și alte nume afară de cel al lui Mihai Sadoveanu, Lev Tolstoi, Jack London, Mihai Eminescu, George Calinescu, etc, își vor găsi o casă prietenoasă aici, în satul de pe brațul Dunării.
Tinerii sunt deciși să meargă mai departe și să inițieze și un club de lectură și alte acțiuni legate de carte, de istoria locului și de oamenii săi. Mulțumim tuturor celor implicați în proiect: Asociația Habilitas CFRP, domnul Constantin Nica, primarul comunei Bordușani-Ialomița, doamna director prof. Aurelia Codescu, prof. bibliotecar Mioara Zainea. Proiectul „O carte, un 
mesaj” este derulat de Asociația Educ, a început în 2013 și a sprijinit, până acum, trei comunități din mediul rural să-și îmbogățească biblioteca : Școala Elina Basarab – Herăști, Giurgiu; Parohia Sfânta Parascheva – Parpanița, judetul Vaslui și Grupul Școlar Bordușani, județul Ialomița.
Generația Y: un proiect derulat de tineri
De ce Generația Y? De ce această generație ar fi altfel decât cele de dinainte? De ce ne-am gândit să-i lăsăm pe tineri să vorbească despre ei? De la aceste întrebări a pornit proiectul editorial Generația Y și de la dorința de a da niște răspunsuri. Pe de o parte pentru adulții care spun că tinerii sunt plini de fumuri, vor totul repede, acum, aici. Și pe de altă parte pentru tinerii care cred că n-au cum să fie înțeleși de adulți (părinți, profesori, societate, politicieni). Proiectul a început în iunie 2014 și va continua atâta timp cât vom afla răspunsurile de care avem nevoie. E derulat de tineri; ei aleg subiectele, le redactează, fac traducerile atunci când este vorba despre tineri din Europa. De ce ar fi ei altfel? Mai întâi pentru că schimbările petrecute în ultimii 10 ani îi diferențiază de tinerii care am fost noi, sau de cei de după noi. Apoi pentru că mass media, ajunsă în principiu în fiecare casă le-a creat iluzia că merită, că totul e posibil. Reclama s-a insinuat în mintea lor, de mici, le-a folosit emoțiile, dorințele, le-a creat nevoi pe care nici nu bănuiau că le au. Iar supermarketul – le-a arătat că totul e pe raft, la îndemână. Politicenii au avut și ei grijă de evoluția tinerilor – au creat școli, curricule complicate, din ce în ce mai complicate și mai fără legătură cu viața lor de acum. Copiii continuă să învețe despre Creangă și Sadoveanu, deși se simt mai aproape de Harry Potter. Sigur, ei trebuie să cunoască ceva istoria literaturii țării în care s-au născut, dar asta presupune oare să le trântim ușa în nas personajelor venite de aiurea și să ne prefacem că nu vor intra, oricum, în casă? N-au niciun drept, desigur, să-i judece pe adulți. Dar totul în jur i-a îndemnat să judece, să compare, să se compare. Nu poți să-i crești cu ideea că sunt liberi, apoi să spui, gata, până aici, prea multă libertate. Generația Y e un proiect atipic – singurul său obiectiv este acela de a-i lăsa pe tineri să vorbească despre ei, despre familie, școală, prietenie, timp liber, generozitate, voluntariat, dar și despre egoism, confort propriu, eșec. Inițiat de Asociația Educ, în parteneriat cu Agenția de presă Rnews, proiectul își asumă ideea că pornește de la un concept deschis și liber. El poartă marca unor tineri de este 18 ani, care și ei își caută încă drumul, așa că nu știm încă unde ne poate duce și în ce se poate transforma.
Sursa: http://rnews.ro/genera-ia-y-un-proiect-derulat-de-tineri_139380.html
Foto ebloguri.ro
Generația Y. Suntem generația Maybe, dar asta nu este chiar atât de rău
loansmag.com
„Este adevărat, spune acesta, suntem o generaţie lipsită de personalitate, paralizată de frica de schimbare. Suntem foarte bine educaţi, dar nu avem niciun pic de esenţă. Cu toate acestea, cine ne reproşează că suntem impersonali şi nehotărâţi, nu ia în seamă problemele cu care generaţia noastră se confruntă. Suntem o generaţie globală: clima, teroarea şi criza financiară ne-au influenţat din plin conștiința politică. Timpurile s-au schimbat, iar lumea a devenit mult prea complexă pentru a mai împărţi totul în bine şi rău. Ideologiile sunt precum o pereche de ochelari de cal: ne scapă de frică, dar ne limitează orizonturile. Luăm htărâri cu foarte mare atenţie, măcinaţi de incertitudine. Suntem mai degrabă pragmatici. Ne folosim de internet pentru a protesta împotriva problemelor politice şi bancare. Odată la trei ore, apare o nouă petiţie pentru condiţii mai bune de formare profesională. Nu ne concentrăm asupra unui singur obiectiv, ci luăm în considerare faptul că există posibilitatea ca pe parcurs să ne schimbăm părerile și să stabilim un alt obiectiv. Dar asta se întâmplă pentru că trăim într-o perioadă în care singura constantă este schimbarea.
Facem parte din generaţia ai cărei părinţi au fost născuţi după război. Știm foarte bine cât de importantă este libertatea şi că trebuie să o protejăm. Cunoaştem însă şi faţa întunecată a libertăţii. Ştim că preţul tuturor oportunităţilor pe care le avem este scump şi că orice mişcare greşită ne va costa.
Nu suntem plângăcioşi. Ne lăsăm duși prin școli ca vitele, apoi aplicăm recunoscători la orice stagiu neplătit pentru ca la final să fim batjocoriţi de generaţiile mai în vârstă. În loc să ne revoltăm, continuăm să bâjbâim prin întuneric în speranţa că vom avea noroc să dăm de cdeva mai bun.
Suntem copiii postmoderniştilor; răsplătiţi cu libertate, conduşi de ideea de libertate. În loc să ne agăţăm de ideologii instabile, preferăm mai degrabă o societate individualizată.
Vremea marilor colective s-a sfârşit. Suntem o generaţie contrastantă în tonuri de gri, dar asta nu înseamnă că suntem lipsiţi de culoare. Suntem nesiguri în ce priveşte marile probleme ale timpurilor noastre și suntem măcinați de îndoială. E adevărat, noi suntem Maybes, dar asta nu este chiar atât de rău.”
Sursa: Taz.de, traducere Maria-Alexandra Ion
Generația Y este un proiect editorial inițiat de Asociația EDUC în parteneriat cu Agenția de presă Rnews.
Târgul de bunătăți de la Herăști, un eveniment al satului, pregătit de copii
Turtișoare, plăcințele de căpriță, prăjituri de mălai însiropate, ceaiuri și cea mai bună limonadă pe care am băut-o vreodată au pregătit copiii pentru Târgul de bunătăți de la Herăști. Dacă la început, în urmă cu două luni, Târgul avea să fie evenimentul Școlii „Elina Basarab”, ieri, acesta s-a transformat în evenimentul satului.
Și nu numai al satului, pentru că școala a fost prea mică pentru cei 250 de cumpărători veniți din localitățile din jur, Hotarele, Sătic, Izvoarele dar și din București. Copiii se pregătesc de ceva timp pentru acest Târg: s-au organizat pe grupe, și-au împărțit sarcinile – cine face prajiturile, cine vinde, cine strânge banii și cine aduce cât mai mulți cumpărători. Și-au pregătit standurile, au pus bunătățile pe masă, și-au legat șorțurile și au așteptat să se deschidă porțile Școlii. „Veniți la gogoșele!” „Avem negrese cu glazură! Limonadă, ceai rece!”, își promova fiecare echipă bunătățile. Copiii au pregătit totul: au luat legătura cu sponsorii, au făcut invitațiile, au lipit afisele în satele din jur, au vândut, au făcut fotografii, au luat interviuri. „Știam că va fi un succes; copiii s-au mobilizat ca de fiecare data, iar mamele au fost extraordinare. Aproape că nu seamănă un stand cu altul, fiecare are alte bunătăți. Dar nu ne-am așteptat să fie atât de frumos și să avem atâția cumpărători. Ne-am propus ca aceasta să fie prima ediție a Târgului de bunătăți de la Herăști și să continuăm și anii viitori”, a spus prof. Ana Maria Gomboș, coordonatorul evenimentului. La finalul târgului, după ce coșulețele cu bunătăți s-au golit, cele patru grupuri – clasa a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a și Grupa iepurașilor (clasele I – IV) au deschis pușculițele să numere banii strânși. După câteva ore de muncă serioasă, bucuria copiilor a fost mare când au făcut bilanțul unei zile de muncă în care și-au implicat părinții și profesorii, antreprenorii locali: au strâns 1100 de lei pe care ii vor folosi cum știu ei mai bine: pentru școală sau pentru alți copii mai puțin norocoși. „Dincolo de faptul că aici a avut loc un eveniment frumos și folositor, ceea ce trebuie subliniat este această întâlnire între oameni ai satului, autorități, profesori, jurnaliști, donatori pe care copiii au făcut-o posibilă. Târgul de bunătăți este expresia cea mai bună a proiectului Asociației noastre, Școala de cetățeni. Acesta îi încurajează pe copii, pe tineri, să caute cele mai bune idei, să creadă că ele pot fi realizate și să le realizeze prin propriile forțe”, a spus Liliana Iordache, director de programe al Asociației Educ.
Felicitări mamelor și copiilor lor de la Școala Gimnazială Elina Basarab din comuna Herăști, județul Giurgiu
Mulțumiri sponsorilor, donatorilor și prietenilor noștri care ne-ajutat:
Domnul Claudiu Crânguș, Compania Alchimex
Domnul Marius Ghiță, Compania Distins
Domnul Laurențiu Țoța, Compania Total comunicare
Doamna Roxana Georgeta
Doamna Georgeta Turlacu
Domnisoara Andreea Tihoc și colegii săi de la TAROM
Doamna Liliana Iordache
Domnișoara profesor Ana Maria Gomboș
Domnișoara director Florentina Milan
Doamnele profesor: Liliana Mindir, Paulina Dragne, Victoria Ilie, Maria Cicireagă, Crenguța Cațaonu
Domnul primar Ion Cicireagă, domnul viceprimar Florian Simion
Preot Mihăiță Prodan
Echipa Poliției din Herăști
Credit foto: Cătălin Farcaș
Asociația EDUC 