Acasă » Uncategorized (Pagina 2)
Arhive categorie: Uncategorized
Podurile Prutului – Martorii separării celor două maluri
Pentru Basarabia, anii ‘ 40 au fost, poate, cei mai zbuciumați din istorie. Ruptă de România Mare, apoi anexată de ruși, marcată de cel de-Al Doilea Război Mondial, lovită de foamete și deportări, regiunea, împreună cu oamenii care au mai rămas, părea că a amorțit. Cei care locuiau pe malul Prutului vedeau România în fiecare zi, aproape și departe în același timp, scrie Ecaterina Covali, în deschiderea episodului despre Podului de la Costești.
„Însă românii din satul Costești, acum raionul Râșcani, au trăit probabil despărțirea de patrie cel mai intens. Au fost martorii separării celor două maluri, după care a tuturor atrocităților ce au urmat. De parcă nu era suficient, oamenii au rămas și fără satul lor natal. Din cauza revărsării frecvente și periodice a Prutului, an de an, gospodăriile oamenilor erau distruse de puhoaie, semn că o nenorocire nu vine niciodată singură”, mai notează realizatoarea seriei.
„Părinții mei s-au căsătorit în ‘ 41, vara. Imediat au trecut nemții cu războiul pe unde trăiau ei […] aveau un cal cu care-și lucrau pământul. Ni l-au luat. A mai trecut vreo o lună de zile, a venit Prutul mare, le-o răsipit casa definitiv, definitiv. N-a mai rămas nimica. Vine iarna. Dacă Prutul a venit în august, vine iarna, ce să facă? Mama însărcinată… de trăit, unde să trăiești? S-a dus la un frate a lui tată și a trăit primăvara. Eu am apărut la 14 februarie. Primăvara în luna martie a ieșit la marginea mărginii satului, a făcut o colibă, știți ce-i colibă? Așa e, așa e, cu paie și cu mine mititică s-a dus și a trăit acolo în colibă. Acolo mă scăldau, acolo dormeam, acolo trăiam”, mărturisește Valeria Gheorghiștean, localnică din Costești.
Proiectul „Podurile Prutului: Povestiri de succes despre apropierea localităților din Republica Moldova și România” este finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova prin Contractul DRRM/C/38 din 25.04.2023.
Citește continuarea, aici.
Podurile Prutului – Galeria cu obiecte rare din Ialoveni
Tot cu sprijinul României, Republica Moldova a câștigat o galerie impresionantă pentru păstrarea unor obiecte rare ce aparțin colecționarului Petru Costin. Până în 2013, cele peste 25 de colecții inedite se prăfuiau pe unde apucau, cu riscul de a se prăpădi sub influența timpului, în condițiile în care muzeul nu avea un sediu. Impresionați de valoarea vestigiilor lui Petru Costin, printre care și o colecție de potcoave ce a intrat în Cartea recordurilor, Consiliul Județean Alba Iulia îi sare în ajutor. De 10 ani, datorită acestui suport. Galeria din Ialoveni înflorește de fiecare dată când vizitatorii îi calcă pragul.
Proiectul „Podurile Prutului: Povestiri de succes despre apropierea localităților din Republica Moldova și România” este finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova prin Contractul DRRM/C/38 din 25.04.2023.
Citește continuarea, aici.
Podurile Prutului – Ialoveni, raionul care a dat cele mai multe personalități din Sfatul Țării
Ialoveni este raionul care a dat Basarabiei cele mai multe personalități cu rol crucial în reîntregirea neamului românesc. Ion Inculeţ, de exemplu, membru al Parlamentului și preşedinte al Sfatului Ţării din Basarabia la momentul Unirii cu România, a rămas în conştiinţa publică mai ales prin contribuţia sa la înfăptuirea acestui act istoric.
„Unirea Basarabiei cu România. De atunci, prim-ministru al României era Alexandru Marghiloman, care când s-a votat Actul Unirii a fost aici în Moldova, iar președintele Sfatului Țării era din raionul Ialoveni, din Răzeni, Ion Inculeț. Acești doi mari piloni ai unirii Basarabia – România nu aveau niciun însemn în Republica Moldova. Iar în 2023, printr-un proiect de colaborare împreună cu Primăria Buzău, am instalat două busturi la Ialoveni, al lui Alexandru Marghiloman și al lui Ion Inculeț. Și eu cred că acest lucru trebuie de prelungit, pentru că noi trebuie să promovăm înaintași noștri. Noi din raionul Ialoveni avem 13 care au votat în Sfatul Țării. În afară de Inculieț, noi îl avem pe Ion Pelivan din raionul Ialoveni, tot din Răzeni, pe dna. Alistar, care este unica membră a Sfatului Țării care a votat Unirea”, spune Mihai Silistraru, președintele raionului Ialoveni.
Proiectul „Podurile Prutului: Povestiri de succes despre apropierea localităților din Republica Moldova și România” este finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova prin Contractul DRRM/C/38 din 25.04.2023.
Citește mai multe, pe: psnews.ro.
Podurile Prutului – „Nu aveam nici dreptul să ne uităm la Prut, nici vorbă să mergem pe mal”
„Prutul, Leova și România sunt cele trei mari iubiri ale lui Adrian Teodorovici, fratele regretaților fii ai neamului, artiștilor Petre și Ion Aldea-Teodorovici, iubiri pe care le-a transmis și lor”, spune realizatoarea Ecaterina Covali, în deschiderea unuia dintre episoadele seriei Podurile Prutului.
Adrian Teodorovici a ales să rămână acasă la Leova, pe malul Prutului, râul pe care îl consideră un membru al familiei, pe care l-a cântat și pentru care a sângerat atunci când gardurile de sârmă ghimpată l-au împiedicat să se apropie de el.
Mulți ani, gardul a trecut prin grădina casei sale, despărțindu-l de marea sa dragoste.
„Șârma ghimpată – așa de bine era făcută, nu putea trece nici măcar vrabia pe acolo. Noi am trăit chiar lângă sârma ghimpată toată viața. Eu, de la Prut nu mă pot duce și creația mea este mai mult legată de Prut. Multe cântece am, frumusețea lui te atrage. Dacă noi ne uitam la Prut, aveau ei acolo un turn la pichet, și de la turnul acela se uitau cu ocheanul și ne trezeam cu soldați la ușa noastră, că de ce ne-am uitat la Prut… N-aveam drept să ne uităm și în partea aceea și au venit comuniștii și făceau bancheturi acolo, să nu-i deranjeze nimeni… Dar oamenii simpli – nu, nu aveam dreptul niciodată să ne uităm, nu să ne ducem acolo. Acuma nu ne putem sătura și ne uităm la la Valea Prutului”, relatează protagonistul.
Insă durerile cântate și visele despre unire au deranjat sistemul, iar doctorul veterinar de atunci a fost lipsit de locul de muncă și avertizat.
„N-am fost primit la lucru, nicăieri nu era loc pentru mine și ca medic veterinar – era loc. Țineau felcer cu studii medii, în loc de doctor, dar eu stăteam fără de lucru. M-am dus la lucru la construcție, zic acuma să nu ne fie rușine și lucram la beton, la constructii, am construit spitalul ăsta de boli infecțioase din Leova. Eu am participat, dar am avut un prieten bun care el lucra și m-am luat în brigada aceea, dar și acolo… La un moment dat, când a venit la noi Mircea Snegur și eu i-am fost persoană de încredere. Eu am ținut o cuvântare și în folosul lui am vorbit. A doua zi m-a concediat pe mine șeful la de la construcții și iar am rămas fără de lucru.
A reușit să treacă cu bine peste această perioadă dificilă datorită stupilor și albinelor care l-au hrănit pe el și pe familia sa. Le-a rămas fidel și acum. De cum vine vara, apicultorul pleacă de acasă cu albinele sale la pădurile lui Ștefan cel Mare, în satul Stâlniceni, raionul Hâncești, unde sunt cireși înalți și tei parfumați.
„M-au scăpat albinele. Copiii învățau. Mi-a fost foarte greu am rămas fără de lucru mulți ani”, relatează protagonistul.
Proiectul „Podurile Prutului: Povestiri de succes despre apropierea localităților din Republica Moldova și România” este finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova prin Contractul DRRM/C/38 din 25.04.2023.
Citește mai multe despre proiect, aici.
România Frumoasă – Două cule din Dolj, restaurate
Două monumente arhitecturale din Dolj, Cula Izvoranu-Geblescu şi Cula Cernăteştilor, au fost inaugurate, după ce au fost restaurate și consolidate cu fonduri europene. Obiecte de patrimoniu emblematice pentru istoria zonei, cele două monumente au intrat, de curând, în circuitul cultural şi turistic, urmând să fie incluse în patrimoniul UNESCO.
„Este vorba despre monumente unice, de apărare, construite pe la 1700-1840, unde supraviețuiau boierii și oamenii satului atunci când așezările lor erau cotropite. Sunt clădiri splendide, singurele din Oltenia de acest gen care au rămas in picioare. Și in Gorj se mai află 6 cule de acest gen, în diferite stadii de restaurare. Trebuie să remarcăm tehnica, materialele de constructie, priceperea arhitecților și constructorilor austrieci și a pietrarilor italieni”, spune şeful Secţiei de Etnografie de la Muzeul Olteniei, Irinel Cănureci.
La eveniment, a fost recreată lumea satului de altădată, cu bunătăți locale, cântece din zonă, meşteri populari.Sursa: psnews.ro. Credit foto: Pagina Olteniei.
Donează 3,5%
Până pe 25 mai, ne puteți sprijini redirecționând 3,5% din impozitul anual care, altfel, va merge automat la stat.
Orice donație este importantă pentru noi și pentru susținerea proiectelor noastre în derulare: România Verde și România Frumoasă.
Donațiile vor fi folosite pentru dezvoltarea acestor două proiecte:
- Prin implicarea copiilor și elevilor în demersul acesta de a căuta și promova lucruri pozitive: oamenii, faptele lor extraordinare, locuri superbe din România
- Prin implicarea copiilor și elevilor în procesul de educare a comunității din care fac parte pentru un aer mai curat, pentru mai mult respect față de natură și resursele ei.
Credem că exemplele pozitive sunt din ce în ce mai greu de găsit în media, pe rețelele sociale. Dar exemplele pozitive fac minuni uneori: ne pun pe gânduri, ne inspiră.
Iată modalitățile prin care puteți dona:
- Puteți dona 3,5% din impozitul pe profit către Asociația Educ. Puteți completa și semna olograf Declarația 230 (iată Declarația, precompletată cu datele organizației noastre). Aceasta trebuie trimisă la ANAF-ul de domiciliu, înainte de 25 mai 2023.
Pentru a fi mai simplu, puteți trimite formularele – completate și semnate olograf de dumneavoastră – direct către noi printr-un mail la educromania@gmail.com, iar noi le trimitem mai departe prin poștă către ANAF-ul dumneavoastră de domiciliu.
Dacă vă plac ideile noastre, vă așteptăm să fiți parte din ele! Ne place să fim susținuți oricum, cu sau fără sprijin financiar și vă asigurăm că vom căuta idei pozitive, care pot schimba în bine comunități.
Vă mulțumim!
Asociația Educ
România Frumoasă – Poiana Narciselor, 400 de hectare pline cu flori
La 60 de kilometri de Braşov spre orașul Făgăraş, localnicii şi turiştii au parte anual de un spectacol incredibil. Rezervaţia naturală Dumbrava Vadului sau Pădurea Vadului este cunoscută mai ales după numele Poiana Narciselor.
Aici se află cea mai mare rezervaţie de narcise din Europa, o arie protejată de interes naţional, cu 400 de hectare pline cu flori, petale şi arome.
O găseşti lângă satul Vad, comuna Şercaia, Depresiunea Făgăraşului.
Poţi ajunge acolo pe DN1 şi DC65, apoi mirosul îţi va ghida direcţia de mers.
O recunoşti uşor, dacă ajungi acolo în luna mai, atunci când narcisele sunt în plină floare.
România frumoasă: despre oameni, fapte, locuri.
România frumoasă este un proiect care își propune să găsească și să distribuie știri pozitive despre oameni extraordinari, locuri frumoase, natură, fapte, proiecte, mici afaceri locale care se pot constitui în modele și care pot deveni o sursă de inspirație.
Mai multe, aici. Credit Foto: @heels.runner
România Frumoasă – Cea mai mare fabrică de procesare a lânii din Europa
În primăvara-vara anului viitor, în comuna Făgeţelu judeţul Olt, își va începe activitatea cea mai mare unitate de procesare a lânii din Europa. Aceasta este a doua fabrică de procesare a lânii, prima fiind dată în funcțiune anul trecut, în Costești, Argeș.
Fabrica va prelucra 25.000 de tone de lână pe an, din aceasta urmând să fie produse pâsle fono și termoizolante destinate industriei auto, construcțiilor civile și industriale, precum și lanolină, îngrășăminte organice sub formă de pelete, compost.
Anual, la fermieri se găsesc 30-36.000 de tone de lâna brută de oaie, care acum se arde în cele mai multe cazuri.
România Frumoasă: despre oameni, fapte, locuri.
Mai multe detalii, pe economica.net. Sursa foto: Profimedia Images
România Frumoasă – Șaru Dornei, locul de unde nu ai mai vrea să pleci
Un top în care sunt adunate 10 cazări inedite în locuri fascinante din toate colțurile țării, realizat de Călător în bascheți, asază pe primul loc Gura Haitii, în inima Munților Călimani. Trei cabane, Pridvor, Sihastru și Cuib așezate frumos în mijlocul naturii, fără vecini, agitație, zgomot pot fi închiriate în orice anotimp.
Mai multe cazări inedite, aici.
Sursa foto: Haita Land, Calatorinbascheti.ro.
România Frumoasă: despre oameni, fapte, locuri.
România Frumoasă – Filmarea serialului Wednesday, un magnet pentru turiștii străini
Filmat în România, „Wednesday”, unul dintre cele mai populare seriale Netflix de pe glob, a făcut din țara noastră în ultima vreme un magnet pentru turiști și jurnaliști străini, titrează publicația The Guardian.
Mai multe despre articol, aici. Sursa foto: Netflix.com
Asociația EDUC 