Ne-am intalnit pentru a doua oara cu elevii claselor a VII-a si a VIII-a de la Scoala Elina Basarab din satul Heresti, judetul Giurgiu. Copiii au repetat ce au invatat data trecuta: ce inseamna cetatenie activa si cum poti dovedi ca esti un bun cetatean.

Primul lor proiect fiind amenajarea terenului scolii, copiii  au mers pe locul fostei livezi, au masurat parcela si au propus tipurile de pomi si plante de care vor avea nevoie.

Apoi, organizati in ateliere, au aflat care sunt pasii pentru realizarea proiectului: si-au ales echipa de proiect,  au invatat  ce presupune corespondenta cu sponsorii,  cum trebuie planificata o actiune,  au pus pe lista necesarul pentru plantare si si-au impartit responsabilitatile.

Scrisorile catre sponsori au fost trimise si in scurt timp a venit si raspunsul: mesaje impresionante, calde, de sustinere pentru copii si actiunile lor. astfel,  Compania Alchimex, un sustinator  permanent al scolii si al actiunilor copiilor va fi prezenta prin reprezentantii sai si va furniza pomi fructiferi  si arbusti. Compania Bakker va aduce rasaduri si bulbi de flori pentru amenajarea unor ronduri, iar  domnul doctor inginer Marius Roman de la firma Pomicultor.com va trimite, de asemenea, pomi fructiferi.

Importanța bibliotecilor publice în comunitățile pe care le deservesc a crescut, iar nevoile la care răspund acestea s-au diversificat considerabil față de acum patru ani, înainte ca programul Biblionet să intre în România. Aceasta este concluzia la care ajunge un studiu comparativ efectuat în 17 țări europene realizat de TNS pentru Fundația Bill & Melinda Gates și care a evaluat impactul bibliotecilor publice în viața românilor.

Printre alte concluzii importante, menționăm: sunt tot mai mulți români care frecventează bibliotecile; activitățile și serviciile oferite de bibliotecă sunt mai variate; accesul la informație a crescut considerabil prin dotarea cu calculatoare conectate la internet.

Astăzi, 2,6 milioane de români (16%) frecventează bibliotecile publice. Cu un procentaj considerabil, 64%, românii consideră că biblioteca publică are nevoie de finanțare suplimentară, media europeană fiind de 40%. Acest lucru ar remedia  problemele cu care se confruntă bibliotecile din România legate de fondul insuficient de carte, spațiu, personal sau tehnologie modernă de acces la informației.

În condițiile în care România are în continuare unul din cele mai mici procentaje de acces permanent la internet (54% din gospodării au internet la nivel național, penultimul loc printre țările UE, conform Eurostat 2012), bibliotecile publice dotate cu tehnologie prin programul Biblionet acționează ca facilitator pentru incluziunea digitală, oferind și asistând milioane de români pentru a accesa informație gratuit. Rolul sporit al bibliotecii în comunitate este recunoscut de către 61% dintre români care consideră că biblioteca publică îndeplinește nevoile comunității, situând România pe locul 5, după țări precum Finlanda (87%), Danemarca (69%), Spania (66%) și Belgia (62%). În plus, 90% dintre cei care au folosit calculatorul într-o bibliotecă publică au declarat că și-au rezolvat cel puțin o nevoie, comparativ cu media europeană de 83%.

Conform rezultatelor înregistrate, peste 200.000 persoane dintre utilizatorii bibliotecilor au căutat online un loc de muncă. 28.500 dintre aceștia au aplicat pentru un loc de muncă cu asistența bibliotecarilor și 9.000 de adulți au fost angajați, adică aproape 1/3 dintre aplicanți cu procent de reușită.

Sursa: www.romaniapozitiva.ro

19 martie, Heresti, judetul Giurgiu – este primul rand din jurnalul Scolii de cetateni, campanie derulata de Asociatia Educ in 2013, Anul European al Cetatenilor. Timp de doua ore, 30 de elvi de clasa a VII-a si a VIII-a de la Scoala Elina Basarab au invatat intr-un cadru prietenos, prin discutii libere, ce inseamna sa fii un bun cetatean si cum poti demonstra asta.

Copiii au cautat in dictionar definitia cuvantului cetatean, au aflat ca orice cetatean are drepturi dar si obligatii, ce inseamna cetatenie activa. Dupa cateva relatari despre alti copii din Romania sau din lume care au reusit sa schimbe ceva in viata celor din jur, ei au decis ca declaratii ca: “eu sunt prea mic sa schimb ceva” si “mie sa-mi fie bine!” nu sunt valabile si pot fi uitate.

Impartiti in ateliere, elevii au cautat si enumerat probleme din comunitatea lor pe care ar vrea sa le vada rezolvate, actiuni pe care isi doresc sa le faca ei si care pot ilustra cel mai bine ideea de cetatenie activa.

Crearea unui laborator de chimie si fizica, plasarea unor containere pentru colectarea selectiva a deseurilor, amenajarea spatiului din curtea scolii, dotarea unei sali de sport – am ales doar cateva din propunerile facute. Nici o idee n-a fost lasata deoparte, fiecare propunere a fost notata, apoi votata. Fiecare grup si-a sustinut si argumentat ideea aleasa si, la final, copiii au votat actiunea in cadrul careia vor exersa in saptamanile urmatoare ce au invatat azi: ca totul incepe de la a-ti propune si de la increderea ca mai multe voci pot schimba ceva in bine. Scoala de cetateni – Heresti este realizata in parteneriat cu Scoala Elina Basarab si va continua in saptamanile urmatoare cu realizarea, de catre copii, a  proiectului votat: amenajarea curtii scolii. Actiunea este realizata cu sprijinul prof. Ana Maria Gombos si a prof. Florentina Milan, directorul scolii.

„Sunt cetăţean european şi am drepturi!” De câte ori aţi auzit această expresie în ultimul timp? Ce înseamnă să fii cetăţean european, care sunt drepturile şi obligaţiile care ne revin din apartenenţa la Uniunea Europeană? Acestea sunt întrebările la care am încercat să răspundem prin participarea la atelierul Cetăţenia europeană între teorie şi realitate din cadrul întâlnirii anuale Eurosfat.

Atelierul a avut loc într-un format inspirat din metoda cafeneaua publică, accentul fiind pus pe dialogul activ, schimbul de informaţii şi găsirea de soluţii creative. Această metodă este folosită pentru un grup mare de persoane atunci când se doreşte dezbatarea publică a unui subiect.

Mai exact, participanţii: membri ai unor organizaţii de voluntariat, studenţi sau activişti civici am fost aşezaţi la mese de câte 7-10 persoane şi am discutat liber şi deschis, pe parcursul a câteva zeci de minute, despre un anumit subiect expus pe un călăreţ. După fiecare rundă de discuţie, ne-am mutat la altă masă şi am discutat pe marginea unui subiect nou. Dezbaterile au fost moderate de către un facilitator. Am reuşit să interacţionăm astfel cu persoane din domenii diferite: voluntari din ONG-urile dedicate minorităţii rrome sau copiilor cu dizabilităţi, voluntari străini, studenţi sau angajaţi din instituţiile publice româneşti, să ne auzim unii altora părerile şi mai ales să generăm idei şi soluţii pentru ca românii să se implice mai activ în temele şi proiectele de importanţă europeană, să aibă spirit civic în sens european. Temele abordate în cadrul discuţiilor din atelier au fost: Ce beneficii am ca cetăţean european, Care sunt drepturile şi obligaţiile cetăţenilor europeni, De ce să particip la alegerile europene,  Cum se manifestă spiritul civic la nivel european, Suntem cetăţeni de mâna a doua, Cum se traduce în proiecte cetăţenia europeană.

Sursa: blogunteer.ro