EduC

Acasă » Educatie nonformala

Arhive categorie: Educatie nonformala

Târgul de bunătăți de la Herăști – ediția 2017

 

Început în urmă cu trei ani ca un eveniment al școlii, Târgul de bunătăți de la Herăști a devenit, între timp, evenimentul satului și chiar mai mult. Și alte școli au început să organizeze astfel de târguri în Săptămâna altfel.

Vă așteptăm cu turtișoare, plăcințele de căpriță, prăjituri de mălai însiropate, ceaiuri și cea mai bună limonadă din lume făcute de copii, miercuri, 7 iunie, de la ora 10.00, în curtea Școlii Elina Basarab din Herăști, județul Giurgiu. Despre edițiile trecute, aici .

Proiectul Less Hate, More Speech – Tinerii se implică! dă startul atelierelor de educație non-formală

lhms4 preluMiercuri, 18 noiembrie 2015, Median Research Centre (MRC) și Asociația Educ au organizat o conferință de presă în cadrul proiectului Less hate, More Speech – Tinerii se implică! Evenimentul marchează startul unei serii de 10 ateliere de educaţie non-formală derulate în școli și licee din țară şi a avut loc la Colegiul Național Bilingv George Coșbuc din București. Proiectul Less Hate, More Speech – Tinerii se implică! reunește 200 de elevi din Bucureşti şi din ţară, între 12 și 17 ani, grupaţi în 10 echipe, care descoperă cum să recunoască și să combată împreună hate speech-ul. Tinerii sunt digital natives, iar atunci când hate speech-ul este întâlnit peste tot, în mediul online, pe stradă, la școală, în media, acestora le e ușor să creadă că orice e permis. Proiectul propune metode interactive prin care tinerii să înțeleagă faptul că poți combate tipul acesta de discurs printr-unul civilizat, bazat pe toleranţă, dezbatere şi respect. Jocuri interactive online și offline, organizarea de mini evenimente în propria comunitate, participarea la o Olimpiadă pe tema proiectului la finalul acestuia – toate fac parte din programul celor 200 de elevi implicați în proiect. La evenimentul de lansare a atelierelor au participat elevi din București de la Școala Gimnazială 77 alături de profesorul coordonator Ramona Săcăleanu și elevi de la Colegiul Național Bilingv George Coșbuc, alături de profesorul coordonator Roxana Marin. Printre invitaţi s-au numărat şi Cătălin Ţepelin, digital manager la Gazeta Sporturilor şi Roxana Bodea, director executiv Median Research Centre. Proiectul Less Hate, More Speech – Tinerii se implică! este finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Acesta este derulat de MRC – Median Research Centre (promotor) în parteneriat cu Asociaţia Educ şi este implementat în perioada martie 2015 – aprilie 2016. Proiectul beneficiază de o finanţare de 81,214.97 euro din care 73,064.13 euro (89,96%) reprezintă finanţare nerambursabilă din grantul SEE 2009-2014 şi 8,150.84 Euro (10.04%) reprezintă co-finanţare asigurată de MRC şi Asociaţia Educ. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.

Generația Y. Suntem generația Maybe, dar asta nu este chiar atât de rău

loansmag.com

loansmag.com

Sunt numiţi generaţia „Maybe”, descrisă ca fiind lipsită de caracter, nehotărâtă, leneşă. Din punctul lor de vedere, tinerii nu cred că asta este un lucru rău; ei spun că lucrurile arată altfel dacă sunt privite dintr-un alt unghi. Iată cum descrie un jurnalist tânăr generația căreia îi aparține. În ultimul timp, în mai multe țări europene, tinerii între 20 și 30 de ani sunt subiectul cel mai discutat pe internet. Forumurile îi critică pentru că sunt indecişi, neînsemnaţi, pentru că sunt o masă amorfă, fără chip sau imagine de sine. „Don’t be a maybe!” este noul slogan al companiei Marlboro. Drept răspuns la aceste critici, publicația Frankfurter Allgemeine Zeitung a postat un articol semnat de Felix Kartte, un jurnalist tânăr care urmează acum cursuri de masterat în științe politice.
„Este adevărat, spune acesta, suntem o generaţie lipsită de personalitate, paralizată de frica de schimbare. Suntem foarte bine educaţi, dar nu avem niciun pic de esenţă. Cu toate acestea, cine ne reproşează că suntem impersonali şi nehotărâţi, nu ia în seamă problemele cu care generaţia noastră se confruntă. Suntem o generaţie globală: clima, teroarea şi criza financiară ne-au influenţat din plin conștiința politică. Timpurile s-au schimbat, iar lumea a devenit mult prea complexă pentru a mai împărţi totul în bine şi rău. Ideologiile sunt precum o pereche de ochelari de cal: ne scapă de frică, dar ne limitează orizonturile. Luăm htărâri cu foarte mare atenţie, măcinaţi de incertitudine. Suntem mai degrabă pragmatici. Ne folosim de internet pentru a protesta împotriva problemelor politice şi bancare. Odată la trei ore, apare o nouă petiţie pentru condiţii mai bune de formare profesională. Nu ne concentrăm asupra unui singur obiectiv, ci luăm în considerare faptul că există posibilitatea ca pe parcurs să ne schimbăm părerile și să stabilim un alt obiectiv. Dar asta se întâmplă pentru că trăim într-o perioadă în care singura constantă este schimbarea.
Facem parte din generaţia ai cărei părinţi au fost născuţi după război. Știm foarte bine cât de importantă este libertatea şi că trebuie să o protejăm. Cunoaştem însă şi faţa întunecată a libertăţii. Ştim că preţul tuturor oportunităţilor pe care le avem este scump şi că orice mişcare greşită ne va costa.
Nu suntem plângăcioşi. Ne lăsăm duși prin școli ca vitele, apoi aplicăm recunoscători la orice stagiu neplătit pentru ca la final să fim batjocoriţi de generaţiile mai în vârstă. În loc să ne revoltăm, continuăm să bâjbâim prin întuneric în speranţa că vom avea noroc să dăm de cdeva mai bun.
Suntem copiii postmoderniştilor; răsplătiţi cu libertate, conduşi de ideea de libertate. În loc să ne agăţăm de ideologii instabile, preferăm mai degrabă o societate individualizată.
Vremea marilor colective s-a sfârşit. Suntem o generaţie contrastantă în tonuri de gri, dar asta nu înseamnă că suntem lipsiţi de culoare. Suntem nesiguri în ce priveşte marile probleme ale timpurilor noastre și suntem măcinați de îndoială. E adevărat, noi suntem Maybes, dar asta nu este chiar atât de rău.”
Sursa: Taz.de, traducere Maria-Alexandra Ion
Generația Y este un proiect editorial inițiat de Asociația EDUC în parteneriat cu Agenția de presă Rnews.

A trăi bine se învață

ateliere_46730800Sâmbătă, 23 noiembrie, s-a încheiat seria de patru mini ateliere de dezvoltare personală organizate de Evoluăm împreună și psihologul Luminița Băltărețu. Aceasta este singurul trainer din România format la școala Lisei Bourbeau, creatoare a conceptului „ascultă-ți corpul“, potrivit căruia modul în care percepem realitatea din jurul nostru determină multe dintre lucrurile care ni se întâmplă.
Seria mini-atelierelor le-a propus participanților, timp de două săptămâni,  o analiză detașată, fără vinovății sau timidități inutile, în raport cu temele alese: frică, răni, furie și libertate.
Nu este deloc ușor să vorbești despre furie, frică, răni –  ale tale sau ale altuia. Par a fi mai degrabă subiecte tabu, pe care nu le atingem prea des în discuțiile noastre obișnuite. E nevoie de timp și de o anumită stare ca să ajungi la asemenea subiecte incomod de personale.  Și totuși, când trainerul îți vorbește despre propriile lui limite, când ceilalți participanți încep să înșire momentele când  le crește tensiunea, când își descriu furia sau lucrurile care i-au rănit cândva, deși credeau că le-au uitat, te trezești într-un alt plan.  Uiți că ai venit doar ca observator. Descoperi că e o experiență pe care o să o recomanzi și altora – e una să știi că sunt momente în care furia te macină sau că ai probleme dureroase și nerezolvate de mult și alta e să le vezi scrise și descrise pe o foaie de hârtie. Odată ce le-ai numit, drumul merge într-un singur sens – le recunoști, le accepți, afli cum le poți controla și începi să le transformi în ceva bun. Mini atelierele se bazează de fapt pe dialogul încrucișat trainer – participanți, pe introspecție, testimonial și o serie de exerciții care îți construiesc, treptat, o altă percepție față de temele propuse: într-un fel le priveai când ai venit, altfel le vezi la final. Enumerarea unor situații, descrierea modului în care ne manifestăm în aceste situații, care este rezultatul manifestărilor, cum poți gestiona frica sau furia – sunt puncte atinse pe parcursul acestor ateliere. Iar la finalul lor înțelegi că deși sentimentele astea negative păreau fără soluție,  ele pot fi transformate în energie bună și folositoare, aplicând exercițiile de la curs. Până la urmă, totul se învață. Chiar și arta de a trăi bine.
Atelierele organizate de Evoluam împreună și psihologul Luminița Băltărețu vor continua și în 2014.

Educatia nonformala – de la sistemul clasic de invatamant -cu accent pe IQ – la unul actual, orientat spre gasirea de solutii

 

De acest lucru este convinsa Irina Gruia, psihoterapeut si trainer . „In momentul in care termina 12 clase, tinerii care participa la activitati nonformale au o alta atitudine fata de viata – chiar daca au sapte pe linie la romana si la matematica, ei stiu sa se orienteze in viata, stiu sa isi gaseasca un job, sa faca fata unor situatii de blocaj sau sa-si gestioneze emotiile negative.

thumbff

Irina avea un profesor in liceu care ii invata ca <<adevarata arta a elevului este sa stie ceea ce nu trebuie sa invete>>. Un copil educat intr-un cadru nonformal isi va lua ce are el nevoie, in functie de tipul lui de inteligenta. „Te ajuta sa-ti exploatezi la maximum potentialul, liber – pentru ca de multe ori copiii sunt trimisi catre dorintele parintilor”, spune Irina. „Nu toti copiii sunt dezvoltati pe inteligenta logico-matematica sau lingvistica, mai sunt inca vreo sapte tipuri.”

Daca exploatarea potentialului este un beneficiu al educatiei nonformale, Madalina Ursu, coordonatoare de proiecte la fundatia Edu For All Brasov, nu crede ca tinerii din ziua de azi au nevoie de nonformal doar pentru pregatire tehnica, ea crede ca tinerii sunt din ce in ce mai adaptati si pregatiti pentru meseriile pe care le aleg. Dar daca abilitatile tehnice „ii individualizeaza”, tot ele ingreuneaza interactiunea lor cu alte persoane. Aici trebuie sa apara educatia nonformala. ”(Aceasta) se construieste din nevoia oamenilor de a crea un echilibru personal, de a se adapta dinamicii impuse de societate, de o nevoie de evolutie completa, nu doar pe plan tehnic. Se construieste asa cum e nevoie, nu e un produs brut, standard, care trebuie pilit pe margine anul asta, anul viitor pilit pe colturi, astfel incat sa se potriveasca fiecarei generatii.”

Tot educatia nonformala ajuta la descoperirea pasiunilor. Dupa ce Madalina a absolvit facultatile de Stiinte Economice si Informatica, a ales un master la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei. „Prin intermediul educatiei nonformale mi-am dat seama ca nu e felul meu sa stau intr-un birou 8 ore tintita, facand acelasi lucru sau preocupandu-mi mintea cu o singura problema”. Madalina si-a dezvoltat inteligenta verbala, interrelationala si intrapersonala, dovedita prin teste aplicate inainte si dupa parcurgerea unor experiente nonformale.

Irina si Madalina sunt pasionate de educatia nonformala. Amandoua fac parte din Reteaua de Educatie Nonformala. Din retea fac parte mai multi oameni, la fel de pasionati, cu care atunci cand au ocazia, fac schimb de experiente si informatii pe aceasta tema. Este o initiativa a Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile in parteneriat cu Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale si Institutul de Stiinte ale Educatiei. Mai multe detalii despre retea si metodele de educatie nonformala se gasesc pe www.nonformalii.ro .

Irina Gruia este psihoterapeut si trainerin cadrul Asociatiei Dezvoltare si Psihoterapie prin Actiune, unde aproximativ 400 de tineri participa anual la ateliere de dezvoltare personala.

Sursa: http://www.stiriong.ro/ong/educatie/nonformalul-ca-generator-de-solutii

 

%d blogeri au apreciat asta: