„Sunt cetăţean european şi am drepturi!” De câte ori aţi auzit această expresie în ultimul timp? Ce înseamnă să fii cetăţean european, care sunt drepturile şi obligaţiile care ne revin din apartenenţa la Uniunea Europeană? Acestea sunt întrebările la care am încercat să răspundem prin participarea la atelierul Cetăţenia europeană între teorie şi realitate din cadrul întâlnirii anuale Eurosfat.

Atelierul a avut loc într-un format inspirat din metoda cafeneaua publică, accentul fiind pus pe dialogul activ, schimbul de informaţii şi găsirea de soluţii creative. Această metodă este folosită pentru un grup mare de persoane atunci când se doreşte dezbatarea publică a unui subiect.

Mai exact, participanţii: membri ai unor organizaţii de voluntariat, studenţi sau activişti civici am fost aşezaţi la mese de câte 7-10 persoane şi am discutat liber şi deschis, pe parcursul a câteva zeci de minute, despre un anumit subiect expus pe un călăreţ. După fiecare rundă de discuţie, ne-am mutat la altă masă şi am discutat pe marginea unui subiect nou. Dezbaterile au fost moderate de către un facilitator. Am reuşit să interacţionăm astfel cu persoane din domenii diferite: voluntari din ONG-urile dedicate minorităţii rrome sau copiilor cu dizabilităţi, voluntari străini, studenţi sau angajaţi din instituţiile publice româneşti, să ne auzim unii altora părerile şi mai ales să generăm idei şi soluţii pentru ca românii să se implice mai activ în temele şi proiectele de importanţă europeană, să aibă spirit civic în sens european. Temele abordate în cadrul discuţiilor din atelier au fost: Ce beneficii am ca cetăţean european, Care sunt drepturile şi obligaţiile cetăţenilor europeni, De ce să particip la alegerile europene,  Cum se manifestă spiritul civic la nivel european, Suntem cetăţeni de mâna a doua, Cum se traduce în proiecte cetăţenia europeană.

Sursa: blogunteer.ro

Librăria Cărturești-Verona din București găzduiește de pe 8 martie  și până la sfârșitul lunii, proiectului fotografic “Mama. Sărută-mă mereu de noapte bună”, semnat de Alisa Tarciniu. Astfel,  printre rafturile cu cărți, veți găsi agățate, parcă de fire invizibile, gânduri scrise și fotografii cu mame și copii. Veți descifra un puzzle de emoții și sentimente.

Proiectul este o combinatie rafinată de amintiri dedicate mamelor, o invitație la o călătorie în timp: în copilărie sau în viitor sau doar un popas mai atent în prezent. Imagini și povești ascunse, reacții și emoțiile celor care au acceptat invitația de a face parte din proiect, toate devin elemente folosite de artistă pentru a ne îndruma să ne facem timp, să ne amintim și să meditam la fragilitatea noastră, la femeia care ne-a iubit încă înainte de a ne cunoaște, la lucrurile esențiale din viața noastră.

“Mama. Sărută-mă mereu de noapte bună” este un proiect- cadou oferit de către artistă mamei sale, o femeie extraordinară, profesoară de matematică într-un oraș de provincie, cea care o inspiră și o ajută să creeze toate lucrurile frumoase pe care le face, fie că e vorba de proiecte sociale sau de artă, fotografii sau crearea de dulcețuri vesele din portocale pentru a susține cauze caritabile.

Proiectul este un cadou și pentru mamele celor peste 70 de persoane implicate, de la copii cu vârste foarte mici până la oameni mari, care, la 88 de ani, împărtășesc sentimente pe care nu le-au mărturisit niciodată mamei lor; de la copiii din Ferentari, până la personalități din diferite domenii precum Academicianul Marcus Solomon, violonistul Alexandru Tomescu, actrița Ozana Oancea sau cântăreața Lucia. Toți au răscolit în amintiri, au adus fotografii din copilărie alături de mamele lor și au scris gânduri și amănunte despre vremea în care erau mici, iar mama le era prieten, bucurie sau supărare. Copiii de altă dată, deveniți între timp părinți, povestesc despre cum e să devii mamă sau de ce mama copiilor lor este o femeie atât de specială.

Sursa: www.romaniapozitiva.ro, http://www.romaniapozitiva.ro/tara-romaneasca/mama-saruta-ma-mereu-de-noapte-buna-un-proiect-fotografic-inedit-dedicat-mamelor/attachment/mama/

Cati parinti sau profesori simt ca, pentru un copil, a invata sa iti protejezi sanatatea, a invata sa iti administrezi resursele, a invata sa fii responsabil, sa iti asumi riscuri etc. trebuie sa fie, natural, parte a unui proces de educatie, alaturi de a invata sa citesti sau sa socotesti?

Obisnuim să folosim des sintagme ca „educatie antreprenoriala”, „educatie civica”, „educatie financiara”, „educatie pentru sanatate”, insa nu obisnuim sa vorbim de „educatie pentru a citi si a scrie corect” sau „pentru a gandi corect”. Procedam asa pentru ca simtim nevoia sa alaturam procesului educational segmente, domenii pe care nu le consideram parte intrinseca a unui astfel de proces.

Ma uit adesea in jur, cu tristete, si vad cat de «cocoliti» sunt multi copii, mai ales cei de la oras, cat de dependenti de resursele familiei ajung tinerii la 25 de ani, cat de usor copiaza si cat de greu creaza, si inclin sa cred ca tot mai putini dintre ei simt lucrurile asa cum ar trebui sa fie ca urmare a unei educatii sanatoase.

Ne dorim ca generatia urmatoare sa traiasca mai bine si mai mult, dar prin modul in care interactionam cu ea, facem, fara sa vrem, exact pe dos. „Eu am trait greu, lui sa ii fie usor”. De parca „usor” ar insemna, obligatoriu, „mai bine”. Usor poate fi, de exemplu, sa te uiti cinci ore la televizor sau sa faci chat nearticulat pe net.

Cei corect educati stiu ca usor nu inseamna sa iti faca altcineva temele nici la scoala, nici in viata. Pentru ei, usor inseamna sa gasesti solutii la problemele pe care le vei intilni. Ori, pentru asta, e nevoie de mult mai mult decat ceea ce se invata in multe sisteme educationale ramase, din pacate, in secolul trecut (noroc ca avem doar 12 ani de cand suntem in alt secol).

Ne place sa ne referim la modelul finlandez, dar uitam ca in Finlanda sunt multe conditii „de mediu” complet diferite de ale noastre, care fac practic imposibil exportul unui astfel de model: populatie scolara mica, PIB urias, taxe mari pe veniturile mari si, in plus, parinti care ii invata pe copii sa fie seriosi si responsabili „ca niste adulti”, inca de cand sunt foarte mici.

Ne place sa ne uitam la modelul american, dar uitam ca in educatia lor primara se invata din texte si situatii inteligente despre a reusi, a esua, a incerca din nou, a lucra in echipa, a inova, a face serios ceea ce ai de facut; ca manualele de limba si literatura sunt inlocuite cu cititul textelor originale, ca plagiatul se pedepseste cu exmatriculare, ca orice operatie financiara la clasa este insotita de chitanta si rest potrivit,
etc.

Investeste in educatie!

Autor: Srefania Popp, Sursa: http://raiffeisencomunitati.ro/invitatul-lunii/educatia-corecta-drumul-de-la-%E2%80%9Eusor%E2%80%9D-la-%E2%80%9Emai-bine%E2%80%9D/

Despre femei, cu sinceritate

Sursa: Blog jocul orb (joculorb.blogspot.ro)

Foto: cibosteca.ro